Companiile românești de stat, care sunt unul din stâlpii de lichiditate de pe piața de capital românească, au înregistrat rezultate financiare sub așteptări în 2024, potrivit unor date recente care s-au aflat inclusiv pe masa guvernanților în timpul ultimei ședințe de Guvern. Cu toate că au cele mai mari efective de angajați din țară, companiile publice funcționează după sisteme învechite, politizate, dependente de fonduri de la bugetul de stat, iar performanța și productivitatea scad an de an.
Cifrele oficiale arată că, după o perioadă de performanță în creștere înregistrată în intervalul 2022-2023, potențată de listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori București, eficiența și profitabilitatea au fost pe o pantă descendentă, situația celor 146 de întreprinderi publice centrale, fără cele aproape 1.200 de întreprinderi publice locale, fiind din ce în ce mai vizibil afectate. Potrivit Curs de Guvernare, rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a companiilor de stat a scăzut de la 7,77% în 2022 la doar 2,37% în 2024, iar rentabilitatea activelor (ROA) a urmat un trend similar, coborând abrupt de la 4,80% în 2022 la un minim de 0,50% în 2024. Marja de profit netă a scăzut drastic, de la 27,97% în 2023 la -11,25% în 2024, în timp ce marja de profit din exploatare a suferit la rândul ei pierderi masive, de la 13,45% la -31,91%. „Acest declin al profitabilității, în ciuda unei cifre de afaceri relativ constante, sugerează că întreprinderile publice nu au reușit să țină sub control creșterea costurilor, trecând pe pierdere în 2024”, se arată în document.
Punctual, industria prelucrătoare a înregistrat cele mai pozitive valori, având un ROE de 32% și un ROA de 18,15%, alături de transport și depozitare, cu un ROE de 24% și un ROA de 8,31%, și sectoarele „Activități profesionale, științifice și tehnice” (ROE de 12%) și „Producția și furnizarea de energie electrică și termică” (ROE de 11%).
În schimb, potrivit sursei citate, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor sunt într-o situație foarte gravă, fiind pe minus cu 116,77%. „O valoare negativă a ROE, în special una atât de mare, sugerează pierderi semnificative și o erodare rapidă a capitalurilor proprii. Acest lucru poate indica probleme structurale majore, management ineficient sau condiții de piață nefavorabile”, spun analiștii Curs de Guvernare.
Și agricultura, silvicultura și pescuitul au fost anul trecut pe minus, -34,43% mai exact. „Analiza arată o diferență uriașă de performanță între companiile de stat din diferite sectoare. Pe de o parte, avem sectoare de succes precum industria prelucrătoare și transportul, care generează profituri substanțiale pentru stat. Pe de altă parte, sectoare precum comerțul și agricultura sunt adânc în zona de pierderi, indicând o ineficiență cronică și o utilizare precară a resurselor. Această discrepanță sugerează că o parte a portofoliului de companii de stat este foarte profitabil, în timp ce o altă parte este o povară financiară semnificativă,” se arată în raportul citat.
garsoniere de vanzare bucuresti
Cum se explică scăderea galopantă a profiturilor și ce ar scoate sectorul public din situația prezentă
Analizele recente sugerează că scăderea drastică a profitabilității la bursă a companiilor de stat este în primul rând o consecință a creșterii costurilor operaționale sau a scăderii marjelor de profit. Însă și datoriile companiilor au crescut puternic, fiind dublate de accesibilitatea îngreunată la creditele de consum și costuri de îndatorare din ce în ce mai mari.
Datoriile totale au crescut la rândul lor simțitor, de la 112,78 miliarde de lei în 2022, atingând un nou vârf. „Un nivel ridicat al datoriilor poate fi o sursă de risc, dar creșterea simultană a capitalurilor proprii sugerează că finanțarea a venit atât din capitaluri proprii, cât și din împrumuturi, menținând un echilibru al structurii de finanțare”, se explică în raport.
Practic, problema este una de viziune pe termen lung, deoarece, deși aceste companii acumulează profit, atunci când capitalul rămâne constant neinvestit în restructurări care să mențină pe linia de plutire perspectivele de creștere și adaptare la piață, în timp, crăpăturile din acest sistem imperfect de creștere vor deveni din ce în ce mai vizibile. Companiile publice nu mai reușesc, astfel, să transforme resursele disponibile în proiecte profitabile, iar viteza de rotație a activelor continuă să scadă, an de an.
O altă vulnerabilitate majoră pentru statul român este dată tocmai de faptul că o proporție majoră din profitul generat de companiile de stat este concentrat în sectorul energetic, adică aproape jumătate din profitul total al întreprinderilor publice și peste 40% din cifra lor de afaceri. „Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz domină tabloul financiar: doar aceste trei companii au produs profituri nete cumulate de aproape 9 miliarde de lei în 2024, din care peste jumătate au fost virate direct la bugetul de stat. Această dependență structurală de energia controlată de stat transformă sistemul într-un mecanism vulnerabil: orice recul al prețurilor la energie sau schimbare de reglementare ar putea lovi imediat veniturile publice.” În aceste condiții, raportul avertizează că fără o restructurare fundamentală a întreprinderilor de stat, inclusiv prin diversificarea surselor de venituri din dividende și relansarea sectoarelor cu potențial, adică transport, logistică, industrie extractivă, România riscă o erodare lentă, dar constantă a performanței financiare a portofoliului public.
Rezultatele financiare din 2024: care e ponderea concretă a companiilor de stat în capitalul obținut, față de sectorul privat
Ziare.com a comparat cele trei topuri 100 ale companiilor care activează pe piața din țară, puse la dispoziție de platforma Risco.ro, după criteriul cifrei de afaceri, profitului și numărului de angajați, în 2024, cifrele concrete arătând că diferența dintre performanța sectorului privat și cea a companiilor publice din România este vizibilă indiferent de criteriul de analiză. Astfel, cu toate că întreprinderile de stat păstrează o importanță strategică în domenii-cheie precum energie, transporturi și servicii poștale, acestea reprezintă doar o felie de 6,6% din cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 100 de companii din țară, față de peste 93% deținută de mediul privat. Cele 40 de miliarde de lei generate de companiile publice provin, de fapt, așa cum au amintit și analiștii Curs de Guvernare în analiza citată mai sus, dintr-un grup restrâns de actori: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transelectrica și CFR Marfă, iar, comparativ, retailul și industria auto domină spațiul privat, cu lideri precum OMV Petrom, Automobile Dacia, Kaufland, Lidl și Ford Otosan, care adună singure o cifră de afaceri de peste 120 de miliarde de lei. Practic, comparând cele două categorii de firme cu activitate pe piața românească, ce prevalează nu este atât puterea acumulată de capitalul privat, ci mai ales dependența structurală a economiei publice de sectorul energetic.
Pe linia profitabilității, sectorul privat concentrează aproape trei sferturi din profiturile primelor 100 de companii care activează pe piața din România, totalizând 36,7 miliarde de lei, față de 11,6 miliarde generate de companiile de stat. Din nou, energia este singura ancoră a sectorului public, ținând cont că Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz livrează împreună peste 9 miliarde de lei în profit net, ceea ce înseamnă că aproape 80% din câștigurile întreprinderilor publice provin din doar trei companii. Restul, reprezentat de entități precum Transelectrica, Aeroporturi București sau Complexul Energetic Oltenia, rămâne marginal în comparație cu performanțele retailerilor, distribuitorilor și producătorilor auto privați. Pe zona privată, cele mai profitabile businessuri, Dedeman, parte din Paval Holding, dar și OMV Petrom, Kaufland și Lidl, nu doar că depășesc constant marjele publice, dar și reinvestesc masiv, într-o logică de expansiune internă pe care sectorul de stat o pierde, din lipsă de autonomie managerială și de guvernanță corporativă funcțională.
Când privim însă prin prisma resursei umane, tabloul se inversează parțial, punând accentul și mai mult pe punctul nevralgic dat de managementul defectuos din companiile de stat. Deși mult mai puține, firmele publice adună aproape 90.000 de angajați din totalul celor 450.000 din top, adică o pondere de 20%, o cifră de altfel complet disproporționată raportat la contribuția lor financiară. Aici se detașează masiv companii precum Poșta Română, Romsilva, STB, CFR Marfă și Termoenergetica, care însumează aproape jumătate din angajații din sectorul public, dar cu marje de profit minime sau chiar pierderi cronice. În schimb, retailul privat, unde intră Kaufland, Lidl, Dedeman, Carrefour, Profi, angajează peste 60.000 de oameni și rămâne profitabil, ceea ce confirmă diferențele structurale în cultura economică. Mai exact, statul român este un angajator masiv, dar ineficient, în timp ce capitalul privat funcționează cu marje mai mari și o forță de muncă mai suplă, adaptată cererii.
Iar când vorbim de companiile mixte sau listate parțial, unde statul păstrează controlul majoritar, se poate observa clar că aici capitalul privat aduce disciplină de piață și exigență financiară. Hidroelectrica și Nuclearelectrica, de exemplu, sunt listate pe bursă, dar încă deținute majoritar de stat, cu profituri record și o guvernanță modernizată, influențată de transparența pieței de capital.
Planul blocat al Guvernului Bolojan de relansare a companiilor de stat și calculele potențiale ale CFA România
În contextul mai larg al presiunii puse de Comisia Europeană și Consiliul ECOFIN de echilibrare macroeconomică a deficitului bugetar al României, subiect care a marcat, de altfel, întreaga vară a anului 2025 și încă nu avem o rezoluție clară a măsurilor din pachetele II și III, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat în luna iulie, și a reconfirmat și în octombrie, intenția guvernului de a vinde pachete minoritare din companiile de stat, unele deja listate, altele încă nelistate, fără ca statul să-și piardă controlul, printre acestea numărându-se, de pildă, nume precum CEC Bank sau Aeroporturi București. Bolojan a indicat atunci că acest demers ar fi inclus într-un al doilea pachet de măsuri fiscale / bugetare pentru reducerea deficitului, la care guvernul lucrează deja, însă nu există încă o formă definitivă a proiectului, cu atât mai mult cu cât evaluarea, procedurile de piață, aprobările necesare, schimbările de guvernanță, pentru fiecare companie în parte care ar intra în acest proces, ar putea dura 6 luni până la un an.
Tocmai acesta este contextul în care, potrivit unui studiu recent realizat de CFA România, listarea la Bursa de Valori București a unor noi pachete minoritare de acțiuni ale companiilor Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele asemenea ar putea aduce miliarde de lei la buget, fără ca statul să piardă controlul. Companiile sus-numite sunt deja listate pe BVB, existând discuții de mai mulți ani și pentru listarea Aeroporturi București, Administrația Porturilor sau Salrom, ca exemple. Potrivit CFA România, pe lângă sumele care vor intra în bugetul de stat din vânzare, statul va beneficia prin taxe și impozite pe câștiguri de capital dividende aplicate investitorilor minoritari, în timp ce fondurile de pensii vor beneficia.
Listarea la BVB vine cu obligații de raportare financiară, de guvernanță și ESG care fac companiile mai responsabile față de public și față de acționari. Totodată, deciziile manageriale sunt mai greu de influențat politic, iar Consiliile de Administrație devin actori cheie în apărarea interesului acționarilor și implicit al statului. Analiștii CFA au punctat că valoarea actuală a participațiilor statului exclusiv în companiile publice deja listate la BVB se ridică la 85 miliarde de lei.
În plus, amintește analiza citată, listarea de pachete noi pe bursă ar duce la creșterea valorii acțiunilor tranzacționate liber cu minim 25–30% pentru fiecare companie mare, ceea ce ar putea mijloci includerea în mai mulți indici internaționali, precum MSCI – Morgan Stanley Capital International sau FTSE – Financial Times Stock Exchange, care va aduce fonduri pasive și investiții străine. „Pentru a crește capitalizarea pieței, este necesar un număr mai mare de emitenți și/sau mai multe emisiuni de instrumente financiare. Piața de capital poate constitui o alternativă viabilă la alte surse de finanțare, în special pentru companiile cu proiecte investiționale de anvergură, fie ele private sau de stat”, notează CFA. Practic, o prioritate majoră pentru Executiv și factorii de decizie din companiile de stat trebuie să rămână eficientizarea companiilor de stat care scurg an de an subvenții și fonduri din Buget fără să aducă un aport valoric semnificativ și fără să fie supuse acelorași constrângeri de transparență față de public cum sunt companiile private sau cele care au făcut pasul către piața de capital.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
