În analiza aderării Bulgariei la euro, s-a vorbit foarte mult despre motivele pentru care au reușit vecinii de la sud să facă acest lucru, dar mai puțin despre consecințele pe care le va avea acest lucru asupra economiei țării noastre.
Iar în ce privește motivele pentru care bulgarii au aderat la euro, acest lucru, practic, nu avea cum să nu se întâmple, așa cum o analiză Ziare.com a arătat de altfel, din moment ce politica de masă monetară a bulgarilor era conectată la cea europeană de aproape 30 de ani, lucru care nu a fost valabil în cazul României.
Mecanismele prin care controlul masei monetare a vecinilor noștri a fost cedat au fost prin urmare explicate și răs explicate, practic aderarea la euro în sine nefiind o surpriză pentru nimeni, ci momentul ei.
Neaderarea României la euro, cel mai sumbru scenariu care se putea întâmpla
Cât privește efectele aderării bulgarilor la zona euro, Dr. Kristine Bago, auditor financiar, a explicat pentru Ziare.com faptul că neaderarea României la euro este practic cel mai sumbru scenariu care se putea întâmpla, din moment ce investitorii investesc oricum destul de greu în Europa de Est, implicațiile cursului de schimb fiind foarte mari pentru business și putând influența încheierea unei afaceri sau nu.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
„Evident că vorbim de aceleași economii, destul de sărace, mână de lucru ieftină, materiale de construcții ieftine, resurse mult mai ieftine decât în alte părți din Europa, dar dacă acum adăugăm și acest beneficiu că în Bulgaria va fi euro, deci nu va mai fi riscul pe care îl reprezintă pentru un business cursul de schimb, asta înseamnă că practic toți investitorii se vor muta acolo”, explică auditoarea financiară.
Iar România, adaugă ea, va pierde enorm din lipsa competitivității.
Multinaționalele: economie bazată pe economia altora
Pe de altă parte, referitor la subiectul multinaționalelor, care au o pondere importantă în dinamica economiei românești, aceasta spune că nu reprezintă un indicator de performanță al țării noastre.
Practic, mai spune ea, nu relevă absolut nimic despre cât de puternici și buni suntem noi, ci doar că avem o poziție geografică bună, cu resurse bune, mână de lucru ieftină și astfel aceste multinaționale au venit și s-au stabilit aici.
„Până când? Până vor găsi o altă poziție geografică la fel de bună și cu avantaje mai mari, cum ar fi Bulgaria. Deci nu reprezintă o garanție, pentru că ele pot pleca oricând, nu sunt business-ul nostru, pe care îl fac antreprenorii români, ca să spui că rămâne în țară, că îl vinde la vecinul dacă nu mai poate, dar în rest îl va continua el și, prin succesiune, familia lui”, arată Kristine Bago.
Așadar, completează ea, pentru economiile bazate strict pe economiile altora, din moment ce multinaționalele exact asta reprezintă, acest lucru este cel mai negru scenariu care se putea întâmpla.
Iar mai ales acum, adaugă auditoarea financiară, când suntem în criză, să pierdem și acest aspect de competitivitate nu este deloc în regulă.
De ce ar mai rămâne forța de muncă străină în România?
În același timp, un alt fapt care nu a fost remarcat la nivelul opiniei publice, este că „vestita” forță de muncă străină, care îi deranjează pe membrii anumitor partide politice din România, nu ar mai avea la fel de multe motive să aleagă țara noastră ca destinație.
Dar dacă acest lucru ar fi o bucurie pentru respectivele formațiuni politice, în realitate, pentru economia României, care nu se poate susține la modul real doar din forța de muncă autohtonă, acest lucru ar fi un dezastru.
Astfel, afaceri care la acest moment s-au integrat deja în dinamica economiei locale, cum ar fi deja celebrele firme agregatoare de livratori, ar cădea brusc, din moment ce forța de muncă străină ar putea percepe stabilitatea fiscală a țării vecine ca un dezavantaj pentru România și s-ar îndrepta, cel mai probabil, spre sud.
Dacă un astfel de lucru s-ar întâmpla, prin urmare, va fi interesant de văzut cum explică cei care dezavuează migrația pe piața forței de muncă faptul că nenumărate joburi pur și simplu vor dispărea, din moment ce nu va mai avea, efectiv, cine să le facă. Cât despre soluții de avarie, acestea pur și simplu nu există, lipsa forței de muncă în România fiind corelată cu problema mult mai gravă a unei natalități foarte scăzute, practic „rețeta” perfectă pentru un dezastru care începe să se contureze din ce în ce mai clar.
Bulgaria a aderat la euro, dar generează asta cu adevărat bogăție pentru populație?
Pe de altă parte, așa cum remarcă auditorul financiar Kristine Bago, aderarea la zona euro nu înseamnă, automat, prosperitate pentru bulgarii de rând.
„Uitându-mă la media europeană, la recomandările celor mai importanți economiști din UE, vedem că chiar și acolo se recomandă ca toate țările care intră în zona euro să fie undeva la peste 90% din media europeană la PIB per capita, la prețuri etc. Iar dacă ne uităm la Bulgaria, PIB-ul bulgar este undeva la 38,5% din nivelul mediu al Uniunii Europene, iar prețurile sunt undeva la 59,2% din media europeană”, explică Kristine Bago.
Totodată, ca o remarcă generală asupra situației, aceasta spune că trebuie să existe suficientă dezvoltare, pentru că dacă nu există, din păcate adopția euro generează inflație și pierderi economice.
Mai mult, auditoarea financiară explică dezavantajul momentului inițial în care Bulgaria a pornit pe acest drum, mai precis cedarea controlului masei monetare.
„Controlul asupra politicii monetare ne oferă capacitatea de a genera masă monetară suplimentară, adică inflație. Prin acest instrument se reglează practic costurile statului prin devalorizarea monedei și astfel ne recăpătăm competitivitatea. Iar când cheltuiești peste capacitate și nu mai ai bani, inflația echilibrează lucrurile”, arată Kristine Bago.
Bulgaria rămâne semnificativ în urmă în ce privește gradul de convergență reală
În același timp, specialista mai remarcă că inclusiv faptul că leva este mai puternică decât leul românesc, se datorează tot faptului că bulgarii au fost sub controlul masei monetare din 1997, astfel că lucrurile „nu au putut să o ia razna”.
De asemenea, adaugă aceasta, băncile bulgare sunt supravegheate de Banca Centrală Europeană din 2020, când a aderat la sistemul MCS II (Mecanismul Cursurilor de Schimb), aspect care nu face decât să întărească marja scăzută de manevră pe care au avut-o finanțele bulgărești în decursul timpului și care explică, totodată, succesul actual.
Practic, arată Kristine Bago, Parlamentul European a votat aderarea Bulgariei la euro pentru că de fapt tot Uniunea Europeană era cea care controla situația, astfel că nu au putut exista derapaje foarte mari, deși sărăcia există.
Revenind la discrepanța dintre situația reală din Bulgaria și ce au reușit ei, Bulgaria rămâne însă semnificativ în urmă în ce privește gradul de convergență reală, mai spune specialista.
„Chiar dacă indicatorii macroeconomici sunt în liniile cerute de UE, chiar dacă deficitul este scăzut, având în vedere că nu-ți poți coordona politica monetară, concomitent cu o clasă politică foarte slabă, rămânem tot la sărăcie”, explică Kristine Bago.
Dar poate că cel mai bine relevă situația generală la nivelul populației datele Institutului Național de Statistică din Bulgaria, conform căruia peste 20% dintre bulgari se aflau în risc de sărăcie și/sau chiar excluziune socială în 2023.
Prin comparație, pe datele existente, în același an riscul de sărăcie sau excluziune socială era același pentru români: unul din 5 dintre concetățenii noștri se aflau în această situație, în condițiile în care România nu era și nu este nicăieri în discuția privind aderarea la zona euro.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
