„Pe hartă, ne despart mii de kilometri. În realitate, suntem la un click distanță”
Nici spațiul și nici timpul nu sunt o piedică pentru cei care vor, cu adevărat, să învețe și nici pentru cei care-și doresc să-i susțină pe copii în procesul de învățare. A demonstrat-o Sorin Demeter, profesor de fizică și directorul Colegiului Tehnic „Transilvania”, din Deva, unul dintre finaliștii Galei „Directorii Anului 2025”, organizată de Asociația pentru Valori în Educație.
„La începutul anului, prin proiectul Transilvania Smart, am înființat un laborator digital inteligent. Banii, este vorba despre 60.000 de euro, au venit prin PNRR”, ne-a explicat Sorin Demeter.
„Laboratorul este dotat cu tehnologie de ultimă generație, printre care tablă interactivă, roboți cu braț multifuncțional, imprimante, scanner și creioane 3D, ochelari de realitate virtuală. Aceste echipamente sunt capabile să comunice între ele oferind elevilor o experiență incredibilă”.
În SmartLab se desfășoară ore interactive cu tehnologie de ultimă generație. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
Recomandări
Filmul complet al exploziei care a omorât trei oameni și a rănit alți 13 într-un bloc din București
Sorin Demeter nu exagerează absolut deloc. Laboratorul smart chiar le oferă copiilor o experiență unică: printre altele, îi ajută să comunice în timp real, în cadrul orelor de curs, cu elevi din alte colțuri ale lumii. „Aici ținem inclusiv ore online la care participă și elevi din alte țări, din alte școli partenere, din alte colțuri de lume. De exemplu, timp de o lună de zile, la orele noastre au participat elevii unei școli din China. La cursul de mecanică auto, mai exact. Și a fost formidabil, căci copiii au putut interacționa, au putut vorbi între ei, au făcut schimb de experiență, au învățat unii de la alții”.
Mai mult noi am învățat de la ei, recunoaște directorul zâmbind, dar acesta nu este motiv de rușine. Dimpotrivă! „Elevii noștri au învățat lucruri noi, pe care nu le știau. De exemplu, au aflat de la colegii chinezi cum se face diagnosticarea și repararea unui automobil electric. Și ne-a prins tare bine, căci noi, românii, suntem la acest capitol la început de drum. Ei, pe de altă parte, sunt mult mai avansați din punct de vedere al tehnologiei”.
Dar nici copiii noștri nu s-au lăsat mai prejos. „Noi am făcut pentru ei activități în SmartLab cu ochelari VR, cu roboți, am proiectat o casă smart”.
Elevii colegiului tehnic din Deva, odată ce ies de băncile școlii, intră direct pe piața muncii. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Hepta
„Aproape toți elevii noștri își găsesc un job în domeniul în care s-au calificat”
Însă, dacă îl întrebi pe directorul colegiului transilvănean cu ce se mândrește, într-adevăr, școala pe care o conduce, răspunsul nu va fi laboratorul inteligent. „Dacă este să mă mândresc cu ceva, este faptul că am reușit să creștem inserția absolvenților noștri pe piața muncii în calificarea dobândită de ei în liceu. Iar acestă inserție a crescut anul trecut de la 65% la 82%. Asta înseamnă că elevii noștri, odată ce ies de băncile școlii, își găsesc un job în meseria pe care o au. Reușesc să intre în câmpul muncii dar, atenție! Nu se angajează la fast-food-uri sau mai știu eu pe unde, ci pe posturi de mecanic auto, electromecanic, electrician auto etc”.
La Colegiul Tehnic „Transilvania”, 46 de elevi de la învățământul profesional sunt prinși în sistem dual. „Marele beneficiu al învățământului dual este faptul că, la finalul celor trei ani de studiu, elevilor li se oferă un loc de muncă la companiile unde au făcut practică și unde au obținut calificarea”.
Este vorba despre firme cu care școala a încheiat parteneriate și care investesc în acei copii. „Le plătesc burse de 300 de lei pe lună, le plătesc stagiul de practică, le oferă echipamente de protecție, uniforme, le asigură transportul de la școală până la punctul de lucru, acolo unde fac practica. Asta, pe lângă faptul că îi învață o meserie”, ne-a mai explicat Sorin Demeter.
Rușinea de a fi meseriaș. Școala profesională, „Cenușăreasa” sistemului de educație românesc
Directorul colegiului transilvănean are, în schimb, un mare of: elevii, cei mai mulți dintre ei, își doresc să se înscrie la licee teoretice și mai puțin la colegii sau școli profesionale. Încă există acea rușine de a avea o meserie, de a fi meseriaș.
„Cum să fie copilul meu zugrav, instalator, tâmplar, mecanic, electrician? Aici ține foarte mult și de prejudecata părinților. La noi, în județul Hunedoara, în fiecare an, Centrul Județean de Asistențe și Resurse Educaționale face un studiu. Elevii de clasa VIII-a sunt rugați să opteze pentru un liceu teoretic sau un liceu tehnologic. Și, în continuare, 80% dintre opțiunile elevilor sunt pentru un liceu teoretic. Își doresc să meargă acolo, însă se cam lovesc de repartizarea computerizată care îi trimite la liceu în funcție de media de la Evaluarea Națională”, ne-a mai spus Sorin Demeter.
Directorul este mulțumit însă că la colegiul său, anul acesta, ultima medie cu care s-a intrat a fost de 7.30. „Am crescut media de admitere la liceu. De la nota trei sau patru în anii trecuți a ajuns la 7.30 anul acesta. Este o mare diferență și o mare reușită pentru noi”, se mândrește cu această realizare directorul Demeter.
Sorin Demeter a transformat colegiul pe care îl conduce în hib educațional. Foto: Laura Macavei
Renovare de trei milioane de euro
Profesorul ne-a mărturisit că, pe lângă investițiile care au avut loc în procesul de pregătire a elevilor, colegiul a trecut el însuși prin transformări radicale. „Echipa noastră a gândit proiecte ample, care au adus școlii trei milioane de euro. Este vorba despre proiecte Erasmus și proiecte prin programul de Educație și Ocupare. Și ne-am pus pe treabă”.
Concret, au început lucrările de reabilitare a clădirii și a spațiilor interioare – săli de clasă și ateliere. „În acest moment, se află în reabilitare și clădirea școlii generale pe care o coordonez – o școală care are învățământ primar, gimnazial, liceal și profesional. Acolo avem parchet în toate sălile de clasă, mobilier ergonomic, avem în fiecare sală tablă interactivă, sistem all-in-one, sistem de sunet, imprimante, toate conectate între ele. Avem și tablă smart, avem și whiteboard. Iar profesorii au urmat cursuri de instruire și au învățat cum să folosească aceste echipamente”.
„Ne dorim ca elevii să vină la școală de plăcere. Nu vrem copii care se plictisesc la ore, în clasă”
Pentru Sorin Demeter starea de bine a elevilor contează enorm. Asta, dacă ne dorim ca elevii să iubească școala și să vină cu drag în clasă.
„Este foarte important ca acești copii să vină la școală de plăcere, să iubească ceea ce fac acolo, să fie atrași către studiu, interesați de ceea ce se întâmplă în clasă. Nu ne dorim copii plictisiți, care abia așteaptă să sune clopoțelul și să plece acasă. Cu mâna pe inimă vă spun: la noi se face școală și se face cu pasiune”.
Cum a reușit directorul Demeter să „ridice” o școală profesională de jos și s-o aducă în topul celor mai bune licee din localitate? În primul rând, și-a dorit foarte mult. Și-a dorit cu adevărat, nu doar de ochii lumii. În al doilea rând, și-a asumat faptul că, de la a-ți dori ceva până la a reuși să obții, este cale lungă. „Odată conturată această idee, ne-am pus pe treabă. A fost o muncă titanică, dar am reușit. Nu de ieri pe azi…rezultatele s-au văzut în timp”.
Împreună cu profesorii, cu părinții și elevii, directorul a căutat și a găsit soluții tuturor problemelor cu care școala se confrunta.
„Am ieșit din zona de confort. Am spus că vrem mai mult, apoi am reușit împreună cu colegii, cu elevii și cu părinții să găsim soluții tuturor problemelor pe care le-am întâmpinat. A trebuit, de exemplu, să dotăm atelierele, am încercat să creștem inserția pe piața muncii însă, pentru asta, trebuia să creștem rezultatele elevilor la examenele naționale. Și am luat-o pas cu pas”.
În cadrul proiectului „Spune” au fost cooptați mai mulți agenții economici, dar și o asociație care se ocupă cu consilierea și orientarea profesională a copiilor. Foto: Shutterstock
Elevii fac stagii de practică în străinătate și sunt consiliați de specialiști în orientare profesională
Creșterea abilităților profesionale a fost scopul principal al acestui heirup colectiv, iar astăzi se văd rezultatele.
„Am intervenit pe fiecare nivel de studiu, de la clasa a IX-a până la a XII-a și am urmărit creșterea abilităților profesionale ale elevilor noștri. Să fie cât mai bine instruiți, să-și cunoască meseria, să aibă, apoi, șansa de a profesa în domeniul de activitate pe care și l-au ales. Dacă de pe băncile școlii noastre ies elevi care, mai apoi, se angajează la McDonald’s, nu am făcut nimic! Scopul este să-și găsească un job în meseria lor”.
Directorul a precizat că elevii claselor a IX-a sunt implicați în proiecte comune cu copiii școlii partenere din China, cei din clasa a X-a au urmat trei săptămâni de practică la agenți economici din străinătate, printr-un proiect Erasmus, iar elevii dintr-a XI-a sunt implicați în proiectul Primul student în familie.
„Este vorba de activități remediale și activități de pregătire pentru examenul de Bacalaureat. Nu i-am uitat nici pe elevii dintr-a XII-a. Aceștia sunt implicați, prin Programul de Educație și Ocupare, în proiectul „Spune”, care a primit o finanțare de 500.000 de euro pe trei ani. Este vorba despre stagii de practică utile nevoilor lor”.
În cadrul acestui proiect au fost cooptați mai mulți agenții economici, dar și o asociație care se ocupă cu consilierea și orientarea profesională a copiilor.
Ce lipsește educație românești? Care sunt hibele sistemului și ce soluții avem pentru a salva învățământul din colapsul spre care se îndreaptă? Sorin Demeter a mărturisit că, din punct de vedere financiar, școala românească este aproape corigentă. Cu mare greutate i-a putut acorda o notă de trecere. Însă, dacă îi privești pe oamenii care activează în sistem, mulți dintre ei își fac meseria cu pasiune, punând interesele copiilor pe primul loc. „Acestor oameni le-aș da nota 10 cu felicitări. Pentru că, poate unora le este greu să creadă, dar există foarte multe cadre didactice implicate”.
„Cu toții – profesori, părinți și elevi – tragem la aceeași căruță”
Directorul colegiului transilvănean consideră că o școală modernă, de secol XXI, care concurează cu școlile din afară, are obligația de a asculta vocea elevilor, de a le afla nevoile reale. La fel, părinții trebuie lăsați să vorbească, părerea lor contează extrem de mult. „Cu toții tragem la aceeași căruță, avem același scop: educația copiilor, clădirea viitorului lor. Să nu uităm niciodată că suntem, în această luptă, de aceeași baricadă”.
Însă părinții trebuie să respecte niște limite, consideră profesorul. „Elevii și părinții acestora au drepturi dar și obligații. Iar cea mai importantă obligație este aceea de a nu interveni în procesul de educație al copiilor. Profesorii sunt cei care au această responsabilitate. Să-i lăsăm, așadar, să-și facă meseria pentru care s-au pregătit o viață-ntreagă”.
Așa cum un pacient nu ar trebui să-și contrazică niciodată medicul și nu ar trebui să intervină în procesul de diagnostic al unei afecțiuni sau în tratamentul acesteia, așa nici părinții nu ar trebui să dea „lecții” profesorilor. „În același timp, cadrele didactice ar trebui să respecte un cod deontologic și ar trebui să-și cunoască mai bine statutul. Evident, elevii și părinții ar trebui să respecte acest statut”.
Sorin Demeter, directorul colegiului Tehnologic „Transilvania” din Deva, printre finaliștii galei „Directorii anului 2025”. Foto: AVE România
În România există și școli de nota 10
Pentru ca România să aibă un sistem de educație sănătos, de calitate, ancorat în realitatea zilei de azi, dar care să țintească mereu spre viitor, este nevoie ca decidenții să gândească o strategie pe termen lung și s-o implementeze corect.
„Deocamdată, nu avem această strategie. Și niciodată nu o să se întâmple ceva dacă nu ai o strategie corectă și dacă nu ți-ai impus niște obiective și niște planuri de acțiune. Eu sper ca în viitor să se întâmple acest lucru. Pentru că se poate. Am văzut un exemplu de bună practică în Finlanda, acolo unde s-a discutat planul pe educație pentru următorii 10 ani. Și s-au adunat la masă politicieni, experți în educație, diferiți actori din sistem, oameni care nu s-au ridicat de acolo până când nu au ajuns la un consens”.
Sorin Demeter ne-a mărturisit că a participat la Gala „Directorul anului 2025” pentru că a fost propus de părinți, colegi și inspectori școlari. Și pentru că școala pe care o conduce merită să fie cunoscută, elevii și profesorii merită să fie apreciați. „Chiar dacă ne este greu să credem, în România există și lucruri bune, există și oameni frumoși, copii pasionați și dascăli implicați. Da, în România există și școli de nota 10”, ne-a mai mărturisit directorul colegiului tehnologic din Deva.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
