Copiii și adolescenții petrec tot mai mult timp pe rețelele sociale, iar specialiștii avertizează că fenomenul a ajuns la un nivel alarmant. Dependența de platforme digitale afectează sănătatea mintală, somnul și relațiile sociale ale tinerilor. În fața acestei realități, guvernele europene, experții în sănătate și companiile din domeniul tehnologiei încearcă să găsească soluții, dar se pare că este dificil să se ajungă la un consens.
Timpul pe care tinerii îl petrec pe rețelele sociale s-a dublat din 2010, ajungând la aproximativ trei ore pe zi. Mai mult de 1 din 10 adolescenți a prezentat semne de utilizare problematică și de dependență privind rețelele sociale în 2022, inclusiv dificultăți de a controla utilizarea și simptome de sevraj, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, scrie Politico.
La îndemnul experților în sănătate publică, guvernele europene iau în considerare noi modalități de a ține tinerii departe de telefoane prin politici de verificare a vârstei, campanii de conștientizare și chiar interdicții privind rețelele sociale. Președintele Emmanuel Macron cere o interdicție totală pentru copiii sub 15 ani în Franța, în timp ce țări precum Danemarca, Grecia, Spania, Italia, Țările de Jos susțin noi restricții.
Între timp, companiile tech implementează măsuri precum restricții de conținut în funcție de vârstă, dezactivarea anumitor funcții și instrumente proprii de confidențialitate, dar sunt voci care susțin că aceste măsuri nu sunt suficiente.
Chiar dacă sunt cercetări care sugerează că rețelele sociale nu sunt complet nocive și pot aduce beneficii tinerilor, sunt covârșitoare dovezile privind existența unei legături între utilizarea lor și starea de bine, inclusiv depresie și tulburări de somn, precum și niveluri mai mari de consum de substanțe.
Cine este responsabil
Kadri Soova, directoarea organizației Mental Health Europe, consideră că este important ca acest aspect să fie mai bine reglementat, iar companiile tech trebuie să-și asume responsabilitatea pentru impactul pe care produsele lor le au asupra minorilor.
„Dar dacă nu există autoreglementare sau termenii reglementării nu sunt suficient de stricți, atunci trebuie să existe reguli”, a spus Soova.
La rândul său, Theo Compernolle, neuropsihiatru și fost profesor la Universitatea Liberă din Amsterdam, care pledează pentru o interdicție a rețelelor sociale pentru copii, consideră că reglementarea trebuie să vizeze companiile; altfel, „e ca și cum ai lupta împotriva drogurilor fără să faci nimic împotriva producătorilor.”
Rețelele sociale, asemenea jocurilor de noroc, tutunului și alcoolului, „se bazează pe negarea efectelor nocive”, a spus Mark Petticrew, profesor de sănătate publică la Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra. „Nu e diferit de orice alt tip de adicție”, a adăugat el.
Miniștrii sănătății din UE au adoptat în iunie concluzii prin care invită statele membre să ia în considerare politici preventive pentru reglementarea accesului tinerilor la tehnologiile digitale. Acestea includ zone fără ecrane și limite digitale în școli și îndeamnă proiectanții platformelor digitale să „își asume mai multă responsabilitate.”
Una dintre cele mai importante legislații privind platformele online este Legea Serviciilor Digitale (DSA) a UE. Aceasta cere rețelelor sociale să instituie „măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor”.
Facebook și Instagram (Meta), precum și TikTok, sunt investigate pentru încălcarea regulilor DSA privind minorii. Deoarece legea oferă doar responsabilități vagi platformelor, Comisia Europeană a redactat un set de ghiduri foarte contestate pentru a preciza ce trebuie să facă acestea.
Acestea includ: interzicerea folosirii obiceiurilor de navigare ale minorilor pentru a recomanda conținut, dezactivarea funcțiilor precum „streaks” și confirmările de citire din aplicațiile de mesagerie, setarea implicită a confidențialității și securității și chiar eliminarea unor funcții precum accesul la cameră.
Ghidurile nu sunt obligatorii și, dacă minorii mint în legătură cu vârsta sau părinții ocolesc controalele, ele devin inutile. De aceea, dezbaterea s-a mutat către modul în care platformele pot verifica vârsta utilizatorilor.
Disputa privind verificarea vârstei
Conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), copiii sub 13 ani nu pot consimți la prelucrarea datelor lor pentru servicii online. Platformele precum TikTok și Instagram stipulează în termenii de utilizare că doar copiii peste 13 ani pot avea un cont, dar autoritățile de reglementare au realizat că bifarea unei căsuțe nu funcționează.
Până la 94% dintre copiii danezi au conturi pe rețele sociale înainte de 13 ani, potrivit unui raport al organizației locale Børns Vilkår, citat într-un studiu comandat de Guvern.
Dezbaterea politică s-a mutat către impunerea unor măsuri de verificare a vârstei utilizatorilor pentru ca alte măsuri să fie eficiente. Unii consideră că aceasta este responsabilitatea platformelor, dar operatori precum Meta și TikTok susțin că Google și Apple, care dezvoltă sistemele de operare, ar trebui să se ocupe de verificarea vârstei.
Helen Charles, directoare de politici publice la Meta, a spus că noile reglementări ar trebui să vizeze verificarea vârstei și aprobarea parentală la nivel de sistem de operare și magazin de aplicații. Acest lucru „va fi mai ușor pentru părinți” și „într-un mod care protejează confidențialitatea”, a precizat ea.
Dar Google și Apple nu sunt de acord că ar trebui să fie doar responsabilitatea lor. „Credem că este o responsabilitate împărțită… Nu există o soluție unică prin care o singură companie să rezolve problema pentru toată lumea”, a spus Vinay Goel, director pentru asigurarea vârstei la Google. „Dezvoltatorii sunt cel mai bine poziționați pentru a ști ce este potențial riscant”.
Să interzicem rețelele sociale?
Există îndoieli, chiar și printre cei mai fermi susținători ai unor măsuri stricte și printre adolescenți, că o interdicție ar fi eficientă.
„O verificare bine aplicată a vârstei, instrumente pentru părinți și programe de alfabetizare digitală”, de exemplu, ar putea avea rezultate mai bune decât interdicțiile, a spus Natasha Azzopardi-Muscat, directoare la OMS pentru securitate sanitară.
Alții, inclusiv Kuźmitowicz, sunt îngrijorați că mereu vor exista modalități de a ocoli interdicțiile și restricțiile, făcându-le ineficiente.
Între timp, miniștrii sănătății consideră că nu există suficiente dovezi pentru a susține o interdicție totală.
„Cum aplici asta?” a întrebat ministrul sănătății din Cipru, Michael Damianos. Problema „mai mare” este să ne asigurăm că politicile funcționează în practică.
O interdicție privind rețelele sociale „înseamnă cu adevărat a păși pe un teren necunoscut. O astfel de politică nu este susținută de dovezi,” arată ministrul sănătății din Malta, Jo Etienne Abela. „Dar, pe de altă parte… știm că există o problemă; lipsa dovezilor ar trebui să ne paralizeze și să nu facem nimic în privința asta?”
C.S.
