Rata globală a mortalităţii a scăzut semnificativ în ultimele decenii, speranța de viață în 2023 fiind cu peste 20 de ani mai mare față de cea din 1950. În ciuda acestei îmbunătățiri la nivel global, numărul deceselor în rândul adolescenților din Europa de Est și al tinerilor din America de Nord a crescut, în ultimul deceniu, din cauza unor factori precum consumul de droguri, tulburările psihice, violență și sinucideri, potrivit unui amplu raport (Global Burden of Disease), prezentat la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin. Situația este deosebit de gravă în rândul adolescenților, iar dacă țările nu iau măsuri adecvate, se va înrăutăți și mai mult, avertizează oamenii de știință.
Cea mai amplă analiză internaţională privind sănătatea, realizată până în prezent, studiu Global Burden of Disease (GBD), publicat, duminică, în revista The Lancet şi prezentat la World Health Summit, care se desfăşoară între 11 – 14 octombrie, la Berlin, relevă că, deşi populaţia globului trăieşte mai mult, nu toţi oamenii beneficiază în mod egal de acest progres, iar bolile netransmisibile şi factorii de risc modificabili continuă să afecteze grav sănătatea populaţiei.
Evaluările privind starea de sănătate a populaţiei la nivel global sunt prezentate în trei analize de sinteză revizuite de experţi şi analizează domenii esenţiale, respectiv: structura populaţiei, principalele cauze de deces şi impactul bolilor şi al factorilor de risc asupra vieţii şi sănătăţii populaţiei.
Speranța de viață a crescut cu peste 20 de ani, față de anii ′50
Conform studiului, rata mortalităţii la nivelul populaţiei globale a scăzut cu 67% din 1950 până în 2023, iar speranţa de viaţă a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie.
„În ciuda creșterii și îmbătrânirii populației, rata mortalității standardizată în funcție de vârstă la nivel global în 2023 a scăzut cu 67% față de 1950, iar toate țările și teritoriile au înregistrat scăderi. Speranța de viață la nivel global a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, la 76,3 ani pentru femei și 71,5 ani pentru bărbați, ceea ce înseamnă că este cu peste 20 de ani mai mare față de 1950”, transmite Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) de la Universitatea din Washington (SUA), institutul care coordonează acest amplu studiu. Totuşi, diferenţele geografice rămân foarte mari – de la o speranţă de viaţă de peste 83 de ani în regiunile cu venituri ridicate la doar 62 de ani în Africa sub-sahariană.
În România, speranța de viață este de 76,3 ani (80,1 ani la femei și 72,5 ani la bărbați), conform studiului Global Burden of Disease.
Citește pe Antena3.ro
Donald Trump s-a vaccinat cu o doză de rapel anti-COVID înainte de vizitele externe. Cum arată buletinul medical al președintelui SUA
Numărul deceselor infantile a scăzut mai mult decât pentru orice altă grupă de vârstă: „Din 2011 până în 2023, Asia de Est a înregistrat cea mai mare scădere de 68% a ratei mortalității pentru grupa de vârstă sub 5 ani, datorită unei nutriții mai bune, vaccinurilor și unor sisteme de sănătate mai puternice”.
Creșterea mortalității cu 54%, pentru est-europenii cu vârste de 15-19 ani
În contrast cu această evoluţie pozitivă, numărul de decese în rândul tinerilor între 20 şi 39 de ani a crescut în America de Nord, situație cauzată în principal de sinucideri, supradoze şi consum excesiv de alcool. În aceeași perioadă (2011- 2023), decesele în grupa de vârstă 5-19 ani au crescut în Europa de Est, dar și în America de Nord cu venituri ridicate și Caraibe.
„Cele mai mari creșteri ale mortalității pentru persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani și 20 și 24 de ani au avut loc în Europa de Est (53,9% și, respectiv, 40,1%)”, subliniază cercetătorii, potrivit cărora multe dintre decesele tinerilor est-europeni ar fi fost cauzate de HIV, autovătămare și violență personală.
În Europa Centrală, decesele cauzate de tulburări mintale și tulburări de alimentație au crescut, de asemenea, brusc în rândul adolescenților pe parcursul ultimului deceniu.
„La nivel global, am constatat că creșterea deceselor cauzate de boli netransmisibile s-a datorat în principal tulburărilor legate de consumul de droguri, în timp ce creșterea deceselor legate de vătămări corporale a fost legată de vătămările corporale intenționate. Alte creșteri notabile legate de vătămări corporale la nivel global includ conflictele din Palestina și Ucraina, precum și anumite dezastre naturale, cum ar fi cutremurul din 2023 din Turcia și valurile de căldură din 2022-2023 din Europa”, detaliază autorii cercetării.
În 2023, la nivel global au avut loc 60,1 milioane de decese, dintre care 4,67 de milioane au fost la copii cu vârsta sub 5 ani.
Cardiopatia ischemică și AVC omoară cei mai mulți oameni
Cauzele principale ale deceselor s-au schimbat față de ultimul raport GBD, bolile netransmisibile detronând bolile infecțioase și creând noi provocări globale în materie de sănătate, în special pentru țările cu venituri mici.
„După ce a ocupat primul loc în clasamentul cauzelor de deces în 2021, COVID-19 a scăzut pe locul 20 în 2023, plasând cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral din nou în frunte, urmate de bolile pulmonare obstructive cronice, infecțiile respiratorii inferioare și tulburările neonatale”, conform noului raport GBD.
Rata mortalității a crescut, de asemenea, față de 1990, pentru diabet, boli renale cronice, boala Alzheimer și HIV/SIDA.
„Bolile netransmisibile (BNT) au reprezentat aproape două treimi din totalul deceselor și invalidităților la nivel mondial. Primele trei cauze au fost cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral și diabetul. Regiunile cu venituri mici au înregistrat, de asemenea, o creștere accentuată a BNT, ceea ce a limitat și mai mult națiunile cu resurse”, transmit autorii cercetării.
88 de factori de risc modificabili
Studiul arată că 88 de factori de risc modificabili contribuie la aproape jumătate din povara totală a bolilor.
Cei mai importanţi sunt: hipertensiunea arterială, poluarea cu particule fine, fumatul, glicemia crescută, greutatea scăzută la naştere, IMC ridicat (obezitatea), colesterolul LDL (colesterolul „rău”) ridicat, disfuncţia renală, malnutriţia infantilă şi expunerea la plumb.
Oamenii de știință precizează că poluarea cu plumb, deşi a fost redusă prin eliminarea din carburanţi, rămâne o problemă în unele regiuni, fiind asociată direct cu bolile cardiovasculare: „Eliminarea plumbului din combustibil a contribuit la scăderea substanțială a expunerii de-a lungul anilor, dar acesta încă este un contaminant comun al mediului, care poate fi găsit în vopseaua din clădirile mai vechi, în solul contaminat, în apă, în condimente și în multe ustensile de gătit”.
În rândul copiilor sub cinci ani, principalii factori de risc rămân malnutriţia, poluarea aerului şi lipsa accesului la apă curată şi igienă.
Pentru copiii și adolescenții cu vârste între 5 și 14 ani, deficitul de fier a fost principalul risc, iar pentru grupa de vârstă 15-49 de ani, primele două riscuri au fost sexul neprotejat și accidentele profesionale, urmate de IMC ridicat, tensiune arterială sistolică ridicată și fumatul.
Pentru grupa de vârstă 50-69 de ani, hipertensiunea a fost principalul risc, urmată de fumat, glicemie ridicată, IMC ridicat, colesterol LDL ridicat și disfuncție renală.
Cercetătorii subliniază că aproximativ jumătate din totalul deceselor şi dizabilităţilor ar putea fi prevenite prin reducerea unor factori majori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, glicemia crescută, poluarea aerului, fumatul și obezitatea.
Acutizarea crizei sănătății mintale
Autorii studiului semnalează și faptul că tulburările mintale au crescut la nivel global într-un ritm accelerat: anxietatea a crescut cu 63%, iar tulburările depresive cu 26% în ultimele două decenii, iar această creștere bruscă reflectă o tendință globală îngrijorătoare.
„Creșterea depresiei și a anxietății este foarte îngrijorătoare”, a declarat coautorul Chris Murray, directorul Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății (IHME) de la Universitatea din Washington, citat de POLITICO. „Auzim multe dezbateri cu privire la cauzele profunde… dar cu siguranță trebuie să fim atenți pentru a încerca să descoperim ce anume determină această creștere”, a completat acesta.
Abuzul sexual şi violenţa domestică au fost identificați și menţionați ca factori prevenibili și care contribuie la depresie, anxietate și alte consecințe asupra sănătății.
Creșterea numărului de tulburări de sănătate mintală se numără printre tendințele „îngrijorătoare” din raportul privind povara globală a bolilor. În Europa de Est, presiunea economică, lipsa accesului la servicii de sănătate mintală, instabilitatea politică și migrația accentuează vulnerabilitatea tinerilor.
Studiul GBD 2023 subliniază nevoia urgentă ca factorii de decizie politică să extindă prioritățile în domeniul sănătății dincolo de reducerea mortalității infantile, pentru a include adolescenții și tinerii adulți, în special în zonele cu rate ale mortalității mai mari decât cele cunoscute anterior.
Studiul Global Burden of Disease (GBD) este cel mai mare și mai cuprinzător efort de a cuantifica pierderile globale din sănătate în diferite locuri și în timp și se bazează pe munca a peste 16.000 de colaboratori. Cea mai recentă rundă de rezultate GBD (bazată pe analiza datelor statistice provenite din peste 310.000 de surse internaţionale) include date și estimări pentru 375 de boli și afecțiuni, alături de 88 de factori de risc, pentru 204 țări și teritorii, în perioada 1990-2023.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
