Sectorul IMM-urilor este sensibil la deciziile economice ale Guvernului Bolojan, iar impactul asupra sa este semnificativ. Băncile devin mai prudente, iar IMM-urile se confruntă cu un acces dificil la credite sau refinanțări mai scumpe, ceea ce nu are alt rezultat, în cele din urmă, decât că acestea nu mai sunt bancabile. În același timp, însă, prețurile cresc mai rapid decât salariile, afectând consumul și costurile de producție, ceea ce face ca acest sector să fie afectat puternic de scumpirea materiilor prime și a utilităților.
Dacă IMM-urile sunt nebancabile, nu poate însemna decât că vin cu bani de acasă
În același timp însă, această viziune de ansamblu trebuie corelată cu faptul că în România sunt peste 931.000 de IMM-uri, dar o treime dintre aceste companii prezintă capital negativ, fiind excluse de la finanțare bancară sau fonduri europene. De asemenea, productivitatea IMM-urilor este de 26.000 de euro per angajat, la jumătate față de media UE și cu 70% sub cea a marilor companii locale, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor.
Cât privește deciziile economice ale Guvernului, consultantul fiscal Loredana Mihăilă a explicat pentru Ziare.com faptul că IMM-urile sunt afectate imediat de toate măsurile din acest an: creșterea accizelor la combustibil, creșterea costurilor pentru stocuri generată de inflație corelat cu costurile mari la energie și cu blocajul în încasarea banilor pentru bunurile vândute sau serviciile prestate către stat.
Totodată, aceasta adaugă faptul că, în mod cert, au scăzut semnificativ marjele de profitabilitate iar unele companii au înregistrat pierderi fiscale.
garsoniere de vanzare bucuresti
“Un alt impact semnificativ asupra IMM-urilor este creșterea costurilor de finanțare, generat de o altă măsură fiscală: majorarea impozitului suplimentar plătit de bănci și societăți de leasing la 4%. Iar pentru 2026, din punct de vedere al IMM-urilor și în mod specific din punct de vedere al companiilor care aplicau regimul fiscal de impozitare al microîntreprinderilor, costurile fiscale, costuri care ar trebui înglobate în prețul final de vânzare, vor creste semnificativ prin diminuarea plafonului de venituri la 100.000 de euro.
Acestea nu sunt însă singurele date îngrijorătoare privind activitatea IMM-urilor, din moment ce, așa cum a arătat ediția pe 2025 a Cartei albe a IMM-urilor, lansată de IMM România, 45,43% dintre IMM-uri se vor autofinanța în anul 2025, în condițiile în care, conform informațiilor anterioare, nu doar că o treime prezintă capital negativ, dar se și confruntă cu un acces dificil la credite.
Acest lucru este confirmat și de Loredana Mihăilă, care spune că cel mai probabil creditarea va deveni mai greu accesibilă în perioada următoare, iar măsura fiscală de supraimpozitare a băncilor amintită anterior va face creditele mult mai scumpe și va limita mult accesul la credite fără garanții.
IMM-urile, doar pe finanțare PNRR din 2028? Ar fi doar încă un punct pe lista de probleme „fără număr”
Pe de altă parte, consultanta fiscală a explicat și că cea mai grea perioadă care urmează pentru IMM-uri este trimestrul IV al acestui an, în contextul lipsei finanțărilor pentru achizițiile publice si a întârzierilor la programele cu finanțare europeană.
În acest context însă, o informație apărută relativ recent în spațiul public, venită prin persoana ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, sugerează nici mai mult, nici mai puțin decât faptul că IMM-urile ar putea fi finanțate doar prin PNRR din 2028.
„Strângem cureaua, avem măsuri care ne gâtuie, dar avem fonduri europene care ne pot scoate din asta matematic. Începând cu perspectiva financiară viitoare, planul este ca IMM-urile să vină doar pentru apeluri de risc înalt, tehnologie și inovare. În rest, să se ducă în piață, la intermediarii financiari, care să fie susținuți prin instrumente financiare, cu programe care să fie de ordinul miliardelor de euro”, a explicat ministrul, conform tvrinfo.
În același timp, consultanta fiscală Loredana Mihăilă a atras atenția și asupra celor mai mari provocări administrative cu care se confruntă IMM-urile:
– gestionarea relației cu statul din perspectiva controalelor fiscale
– menținerea vânzărilor si implicit a locurilor de muncă
– încasarea creanțelor și plata datoriilor la buget
Totodată, Carta albă a IMM-urilor mai relevă că acestea au probleme atunci când vine vorba despre următoarele aspecte:
– inflație (46,42%),
– concurență neloială (45,30%),
– scăderea cererii interne (40,39%),
– creșterea nivelului cheltuielilor salariale (35,76%),
– concurența produselor din import (31%),
– incertitudinea evoluțiilor viitoare (29,03%),
– costuri ridicate ale creditelor (28,61),
– întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (27,91%)
Surse: majorarea salariului minim ar fi în cărți. Bonus: în 2010, când era TVA 24%, inflația era de 7,9%
Nu în ultimul rând, consultanta fiscală Loredana Mihăilă a explicat și care sunt, din perspectiva ei, măsurile fiscale adoptate de la începutul acestui an care au generat cel mai mare impact asupra economiei românești.
„Măsura fiscală cu cel mai mare impact în anul 2025 a fost majorarea cotei de TVA și în mod special eliminarea de la cota redusă de TVA a anumitor categorii de bunuri”, spune aceasta.
Ca o mențiune însă, adaugă ea, în anul 2010, când cota de TVA a fost majorată de la 19% la 24%, rata inflației a fost de 7,9%.
Totodată, aceasta mai arată și faptul că majorarea cotei de TVA, cu creșterea accizei la combustibil și eliminarea plafonării la energie, au fost cauzele inflației de 9,9% din luna august.
Pe de altă parte, însă, mai spune Loredana Mihăilă, o decizie nefericită cu un impact economic semnificativ si câteva procente adăugate la rata inflației ar fi majorarea salariului minim, așa cum a început să circule pe surse.
„Un alt set de măsuri fiscale care vizează marile companii indiferent de structura capitalului, sunt impozitul pe construcții speciale, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și limitarea deducerilor fiscale din pachetul 2. Acestea vor avea un impact semnificativ în perioada următoare în ceea ce privește investițiile în capacități de producție sau relocarea activităților în alte țări”, concluzionează Loredana Mihăilă.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
