În
contextul unor tensiuni majore în coaliția de guvernare, trei
federații sindicale din educație:
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru
Haret” și Federația „Alma Mater”,
solicită liderilor partidelor PNL, PSD și USR abrogarea articolelor
considerate nocive pentru sistemul educațional din Legea nr.
141/2025, cunoscută publicului drept „Legea Bolojan”.
Sindicaliștii din educație se adresează liderilor de partide FOTO Inquam/ Octav Ganea
Printre
destinatari se numără și președintele interimar al PSD, Sorin
Grindeanu, căruia cele trei federații i-au adresat o scrisoare
oficială în care avertizează asupra unei crize fără precedent în Educație.
Documentul, atașat la finalul articolului, a fost obţinut, pe surse, de Adevărul.
Solicitarea
sindicaliștilor survine într-un moment de maximă tensiune
politică, în care PSD amenință cu ieșirea de la guvernare, iar
Grindeanu a convocat o ședință de urgență a Biroului Permanent
Național al partidului, luni, în urma disputelor cu partenerii de
coaliție pe tema funeraliilor lui Ion Iliescu.
Cererea sindicatelor: abrogarea articolelor LIII și LVIII din Legea Bolojan
Federația
Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația
Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională
„Alma Mater” solicită sprijinul politic al PSD pentru abrogarea
prevederilor considerate distructive din Legea nr. 141/2025 –
supranumită „Legea Bolojan”, potrivit documentului obținut de
Adevărul:
„…vă
adresează rugămintea de a susține abrogarea art. LIII pct. 1 și
2, precum și a art. LVIII din Legea nr. 141/2025, prin cea de-a doua
lege privind măsurile fiscal – bugetare pe care Guvernul Bolojan
urmează să își angajeze răspunderea în
Parlament”
Reprezentanții
celor trei federații sindicale, care susțin că reprezintă
interesele a peste 250.000 de salariați din sistemul educațional,
acuză Guvernul de lipsă de dialog, cinism și
iresponsabilitate:
„Dând
dovadă de cinism și iresponsabilitate, Guvernul Bolojan provoacă
în învățământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani,
având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic,
reorganizarea a o bună parte a învățământului preuniversitar,
într-un interval de timp de aproximativ o lună. Grav este că toate
aceste măsuri au fost luate, din condei, fără să se facă, așa
cum era firesc, un studiu de impact.”
Sindicatele
mai afirmă că sistemul de învățământ este tratat superficial
de Guvernul Bolojan, iar angajații săi sunt considerați „simple
obiecte de inventar”:
„Ministrul
Educației și Cercetării, domnul Daniel David, ar fi trebuit să
aibă tăria, să-l atenționeze pe Prim-ministrul Guvernului
României, domnul Ilie Bolojan, că sistemul de învățământ este
unul complex, iar salariații acestuia nu sunt doar niște simple
obiecte de inventar, ci sunt ființe umane care nu pot fi
discreditate și umilite, așa cum procedează acum guvernanții.”
Măsurile
contestate de sindicate, citate integral
1.
Creșterea normei didactice de predare cu 2 ore –
aceasta este măsura cu consecințele cele mai grave asupra cadrelor
didactice. Realitatea din majoritatea școlilor ne arată că vor fi
profesori titulari care vor intra în restrângere de activitate și
profesori suplinitori calificați care, foarte probabil, nu își vor
mai găsi un loc de muncă. Referitor la profesorii titulari, există
riscul major ca aceștia să nu-și mai primească salariile întregi,
asta pentru că va fi imposibil să li se asigure norma completă de
20 de ore.
A le acorda acestora „șansa” de a primi 2 ore, pentru
completare, la distanțe apreciabile este cinism. Este posibil ca
cheltuielile pentru navetă să fie mai mari decât contravaloarea
celor 2 ore. De asemenea, mărirea normei de predare va însemna
mărirea sarcinilor de muncă, pe lângă celelalte îndatoriri
profesionale, ceea ce va conduce la creșterea presiunii psihice.
Totodată, este complet greșit și faptul că a fost eliminată
facilitatea de a se diminua, cu 2 ore, norma de predare pentru
profesorii care au gradul didactic I și o vechime peste 25 de ani.
În timp ce în multe țări, norma didactică de predare pentru
profesorii cu vechime este diminuată chiar la jumătate, restul
orelor fiind dedicate pentru a îndruma profesorii tineri, la noi nu
mai este nici o diferență între un profesor debutant și unul care
este la final de carieră.
2.
Comasarea a sute de unități de învățământ –
va conduce la concedieri de personal didactic auxiliar și chiar
administrativ.
3.
Creșterea efectivelor de elevi în clasă –
va conduce la revenirea la efectivele de elevi/preșcolari „istorice”
și, evident, la comasări de grupe/clase, având drept consecință
scăderea calității actului educațional și reducerea numărului
de posturi/norme.
4.
Scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora –
va conduce la imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în
regim de plată cu ora, din cauza remunerației derizorii (scăderea
cu peste 50% a tarifului orar). Se va ajunge la situația aberantă
ca o oră prestată de un profesor la început de carieră să fie
plătită la fel cu tariful orar al unui muncitor necalificat. Sunt
specializări și discipline deficitare în resursa umană. Cine va
presta aceste ore, în regim de plată cu ora?
5.
Creșterea obligației de catedră pentru directori și inspectori –
va conduce la imposibilitatea practică și obiectivă de desfășurare
a activității de către personalul de conducere, de îndrumare și
control (atât activitatea la catedră, cât și cea specifică
funcției), ceea ce va avea efecte negative asupra întregului sistem
prin neglijarea atât a rolului managerial, cât și a celui
didactic.
6.
Subfinanțarea învățământului superior din România,
prin neactualizarea costului standard pe student echivalent, decizie
care poate conduce la concedieri colective sau chiar la închiderea
unor universități.
7.
Subfinanțarea instituțiilor de cercetare,
în actualul context geopolitic european, prin neactualizarea
costurilor necesare pentru resursa umană și utilități, pentru
menținerea și dezvoltarea infrastructurii, instituții de
importanță deosebită pentru buna funcționare a educației și
cercetării.
8.
Subfinanțarea bibliotecilor centrale universitare,
prin neactualizarea costurilor cu resursa umană și utilități,
instituții de importanță deosebită pentru buna funcționare a
educației.
Sindicatele mai atrag atenția că întreaga
arhitectură a procesului de mobilitate a personalului didactic,
desfășurată de la începutul anului până în august,
este complet dată peste cap și că reluarea etapelor va avea efecte
grave asupra calității învățământului:
„Nu
trebuie uitat că măsurile de «eficientizare» pe care Guvernul
Bolojan le aplică în următoarea lună în sistemul educațional,
bulversând întreaga mișcare a personalului didactic care s-a
desfășurat începând cu luna ianuarie 2025 la zi, ca urmare a
măririi normei didactice de predare cu 2 ore și a eliminării
reducerii normei de predare pentru personalul didactic cu gradul
didactic I și peste 25 de ani vechime, ceea ce presupune «reluarea
activității de constituire a posturilor/catedrelor, încadrarea
personalului didactic de predare – soluționarea cererilor de
completare a normei didactice de predare», dar și a majorității
etapelor de mobilitate începând din data de 8 august 2025, pe
termen mediu și lung afectează direct calitatea educației și
statutul profesional și social al angajaților din învățământ,
dar și viitorul beneficiarilor primari”,
se
precizează în document.
Grindeanu:
„Vom analiza impactul asupra Coaliției”
La doar o zi după ce sindicatele au trimis aceste solicitări, Sorin
Grindeanu a anunțat, vineri dimineața, convocarea unei ședințe de
urgență a conducerii PSD, programată luni. Motivul nu este Legea
Bolojan, ci poziționarea partenerilor de coaliție faţă de
ceremoniile dedicate fostului preşedinte al României, Ion
Iliescu.
„Am
decis convocarea unei reuniuni a Biroului Permanent Naţional pentru
ziua de luni, în vederea analizării situaţiei create în
interiorul Coaliţiei de guvernare ca urmare a poziţionării unor
parteneri faţă de organizarea ceremoniilor oficiale dedicate
fostului preşedinte al României, Ion Iliescu”, a
anunțat Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.
„Acţiunile
şi declaraţiile recente ale unor membri ai Coaliţiei, contrare
obligaţiilor legale şi normelor de conduită instituţională,
afectează nu doar relaţiile dintre partidele semnatare ale
Acordului politic de guvernare, ci şi echilibrul necesar în
funcţionarea Guvernului”, este
continuarea declarației sale.
Grindeanu subliniază că
PSD va evalua impactul politic al acestor evenimente și va decide
dacă își continuă participarea la guvernare:
„Reuniunea
Biroului Permanent Naţional are ca obiectiv evaluarea impactului
acestor evenimente asupra funcţionării Coaliţiei de guvernare şi
stabilirea unei poziţii clare a partidului în raport cu continuarea
colaborării guvernamentale, în condiţii de respect reciproc şi
corectitudine politică”,
a mai punctat Grindeanu.
