În dimineața zilei de 28 iulie, după o noapte în care sistemele de siguranță și măsurile de prevenire păreau să funcționeze conform planului, realitatea a fost mult mai diferită de ceea ce s-a comunicat public. Conform surselor apropiate din teren, în noaptea de 27 iulie, în jurul orei 4:30, s-a produs un eveniment deosebit de grav, dar despre care oficialii nu au oferit până acum detalii clare: canalul provizoriu a cedat, iar apa a intrat prin conducte.
Deși toate motopompele au fost puse în funcțiune la capacitate maximă, încercând să reducă impactul inundării și să controleze avaria, intervențiile nu au fost suficiente pentru a preveni dezastrul. Potrivit unor martori și surse anonime, în acea noapte, debitele au atins valori de 0,8 mc/secundă, ceea ce a dus la crearea unor breșe în malurile provizorii de navigație și la pătrunderea a apei în conducte.
Este important de menționat faptul că, în acel interval, planurile de intervenție specificate în proiectul de construcție prevedeau ca, în urma unor astfel de evenimente, apa să fie dirijată controlat spre anumite zone. Însă, din cauza cedării naturale, apa s-a infiltrat ”în mod natural” prin conducte, fără ca vreun sistem de siguranță să poată preveni sau opri deversarea masivă. Aceasta sugerează că, în acea noapte, evenimentul nu ar fi fost un accident tehnic, ci un proces natural care a fost, în mod intenționat sau nu, subestimat de autorități.
De asemenea, în ciuda faptului că au fost eliminate toate posibilitățile de intervenție eficientă în acea noapte, verificările s-au concentrat, ulterior, mai mult pe minimalizarea impactului, decât pe analiza cauzelor reale. Sistemele de monitorizare și control au fost, probabil, copleșite de amploarea fenomenului, iar autoritățile au ales să comunice o versiune oficială, simplă și de ”evitare a panicii”.
În contextul incidentului de la mina Praid din noaptea de 27 iulie, apar suspiciuni serioase față de versiunea oficială, care susține că în data de 28 iulie au fost inaugurate barajul și canalul provizoriu, dar care au cedat accidental. Pentru a înțelege mai bine această situație, trebuie analizate câteva aspecte cheie.
De la început, autoritățile și conducerea complexului minier au emis comunicări care sugerează că evenimentul s-a produs accidental, cauzat de neprevăzut sau de anumite defecte tehnice. Cu toate acestea, lipsa detaliilor concrete, a rapoartelor tehnice publice și a datelor despre cauza exactă nu fac decât să întărească suspiciunea că, în realitate, adevărul este altul. În situații de urgență de amploare, unele standarde de transparență solicită divulgarea detaliilor tehnice pentru a evita speculațiile și pentru a asigura încrederea publicului. În cazul de față, acestea lipsesc total, iar comunicările oficiale sunt făcute public parțial cu informații generale.
Chiar și în condițiile în care toate motopompele au fost puse în funcțiune la capacitate maximă, incidentul a avut loc, ceea ce indică faptul că mecanismul de bază, cedarea naturală a barajului și a canalului provizoriu, nu poate fi explicat doar prin defecțiuni tehnice. În condiții normale, astfel de incidente nu se pot produce dacă sistemele de siguranță și de monitorizare sunt funcționale, iar intervențiile sunt rapide și eficiente.
Citește pe Antena3.ro
O femeie și-a uitat poșeta de peste 100.000 de euro într-un taxi. Când a găsit-o, șoferul a făcut ceva cu totul neașteptat
În comunicările oficiale, se face referire deseori la faptul că apa s-a infiltrat ”natural” și că s-a încercat intervenția cu toate forțele posibile. În realitate, însă, această variantă sugerează o anumită vulnerabilitate sistemică, posibil provocată de o stare de neglijență sau de o planificare defectuoasă a măsurilor de siguranță. Dacă barajul ar fi ”cedat” din cauza unui defect, explicațiile tehnice ar fi fost mai detaliate și clarificate de specialiști independenți. În schimb, respingerea unei cauze tehnice și promovarea unui scenariu ”natural” ridică semne de întrebare legate de motivele pentru care s-a ales această retorică.
Este important să se analizeze dacă există posibilitatea ca un baraj sau un canal provizoriu să cedeze în mod natural, fără o cauză tehnică sau eronată. În mod obișnuit, cedarea unui baraj de acest tip se datorează unor defecte, erori în construcție, eroziuni sau fenomene naturale precum alunecări de teren sau hidroizolații defectuoase. În cazul de față, însă, există informații conform cărora, în acea zonă, astfel de cauze nu sunt identificate, iar evenimentul a fost o consecință a unei presiuni naturale sau a unui proces geologic.
Astfel, dacă această teorie este adevărată, ea poate fi interpretată ca fiind o reacție la nepotriviri, erori de evaluare sau chiar intenția de a ascunde adevărul, pentru ca autoritățile și factorii implicați să nu fie trași la răspundere.
Există suspiciuni rezonabile că, în spatele oficialilor, s-au luat decizii politice și economice pentru a proteja interesele unor grupuri sau pentru a evita o criză de imagine. În astfel de contexte, ascunderea adevărului poate fi motivată de intenția de a preveni panică socială, de a nu destabiliza piața sau de a evita repercusiuni financiare și penale pentru conducerea companiei și autor.
Compania care gestionează mina Praid are probabil legături strânse cu autoritățile locale și centrale, precum și cu investitori importanți. În cazul unui dezastru real, responsabilitatea pentru neglijență sau pentru deficiențe în sistemul de siguranță ar putea atrage penalități, despăgubiri și pierderi financiare. Pentru a evita repercusiunile, se preferă prezentarea unui scenariu de ”accident inevitabil”, în care povara responsabilității este cât mai redusă.
Negarea gravității evenimentului sau minimalizarea acestuia poate fi motivată de dorința de a preveni panica în rândul populației și de a menține ”sub control” situația din zonă. Aceasta, însă, este o strategie pe termen scurt și periculoasă, deoarece o adevărată transparență și verificări independente ar putea confirma sau infirma aceste versiuni și, implicit, ar putea întări încrederea publicului în autorități.
Ajungem astfel la o problemă structurală: dacă sistemele de prevenire și control nu funcționează corespunzător, aceste deficiențe se pot ascunde sub preș. În cazul de față, dacă barajul și canalul provizoriu au cedat natural, posibil din cauze nevăzute sau neidentificate, aceasta indică o lipsă de pregătire serioasă pentru astfel de evenimente și o gestionare defectuoasă a riscurilor.
Toate aceste argumente plasează cazul de la mina Praid într-o lumină extrem de complicată, în care oficialii preferă să promoveze o variantă simplistă, neavând în vedere implicațiile majore pentru siguranță, mediu și economie. Lipsa transparenței și posibilitatea de a ascunde adevărul pot avea consecințe grave pe termen lung, mai ales dacă se confirmă că cedarea barajului și a canalului a fost cauzată de fenomene naturale, incomode pentru credibilitatea autorităților.
Pe baza ”Expertizei tehnice a lucrărilor de amenajare a râului Corund în zona Salinei Praid, județul Harghita”, putem constata următoarele: specialiștii au avertizat cu mult timp înainte asupra existenței unui pericol real și iminent, subliniind faptul că anumite riscuri, precum alunecările de teren, inundațiile sau instabilitatea zonei, sunt încă prezente și pot declanșa situații de urgență dacă nu se iau măsuri corespunzătoare. În ciuda acestor avertismente clare și a temelor de discuție anterioare, se pare că unele dintre probleme au fost gestionate inadecvat sau au rămas nerezolvate, ceea ce crește acum riscul unui dezastru care ar putea avea consecințe grave pentru comunitate și infrastructură.
În documentul ”expertiza tehnică a lucrărilor de amenajare a râului Corund în zona Salinei Praid, județul Harghita”, există numeroase referiri la studii, expertize și avertismente anterioare privind starea salinei. De exemplu, în secțiunea 2.1, se menționează “Studiul hidrologic nr. 959/2024 întocmit de INHGA București”, care oferă date și elemente morfometrice esențiale pentru evaluarea riscurilor hidrologice.
De asemenea, în secțiunea 2.3, se face referire la studiul ”geologia zăcământului de sare Praid”, realizat de geologul Istvan Horvath, care oferă detalii despre structura geologică a zonei și riscurile asociate. În secțiunea 2.5, se menționează ”normativul P100-2013 privind protecția antiseismică”, indicând necesitatea de a lua în considerare riscurile seismice în proiectare și exploatare.
Mai mult, în secțiunea 4.7, se notează că ”au fost efectuate mai multe studii, analize și documentații de proiectare pentru lucrările de la Salina Praid, prezentate în Istoricul lucrărilor de la Salină”. Aceste referiri sugerează că au existat avertismente și evaluări ale riscurilor de-a lungul timpului, dar este esențial să analizăm dacă aceste avertismente au fost luate în considerare și implementate corespunzător.
Documentul „Expertizei tehnice a lucrărilor de amenajare a râului Corund în zona Salinei Praid, județul Harghita” identifică mai multe tipuri de riscuri care pot avea un impact semnificativ asupra stabilității zonei și siguranței populației, dacă nu sunt gestionate corespunzător.
- Riscuri hidrologice: Secțiunea 2.1 detaliază caracteristicile hidrologice ale râului Corund, inclusiv debitele maxime și volumele de viitură, indicând potențialul de inundații. În secțiunea 2.2, se menționează ”apele clorosodice, care își au originea legată de masivele de sare”, subliniind riscul de infiltrații și dizolvare a sării.
- Riscuri geologice: Secțiunea 2.3 descrie structura geologică complexă a zonei, inclusiv prezența diapirelor de sare și a falierilor, ceea ce poate duce la instabilitatea terenului și la surpări. În secțiunea 2.5, se menționează riscurile seismice, care pot agrava instabilitatea structurilor.
- Riscuri legate de activitatea minieră: Secțiunea 1.4.2 descrie istoricul execuției lucrărilor la Salina Praid, menționând lucrări de izolare a apelor meteorice și măsuri de protecție a zăcământului. Infiltrațiile din 23.07.2022 (secțiunea 2.3) evidențiază riscul de pătrundere a apei și a materialului argilos în mine, perturbând activitatea turistică și productivă.
În documentul ”Expertizei tehnice a lucrărilor de amenajare a râului Corund în zona Salinei Praid, județul Harghita”, sunt menționate mai multe măsuri propuse de specialiști pentru a reduce riscurile identificate, printre care se numără Secțiunea 3 care detaliază lucrări de amenajare a albiei râului Corund, inclusiv regularizarea albiei, construirea de diguri și șanțuri de scurgere. În secțiunea 3.A, se propun soluții și măsuri de punere în siguranță pe termen lung a Salinei Praid, cum ar fi amenajarea albiei pentru tranzitarea viiturilor și oprirea infiltrațiilor. Secțiunea 1.4.2 menționează lucrări de izolare a apelor meteorice și măsuri de protecție a zăcământului, cum ar fi umplerea cu argilă și construirea de drenuri. În secțiunea 4.2, se menționează ”Instrucțiuni de lucru și Instrucțiuni de urmărire a comportării construcțiilor”, indicând necesitatea unei monitorizări constante. Secțiunea 3.B subliniază importanța efectuării de studii geotehnice și hidrologice pentru a evalua riscurile și a propune măsuri adecvate.
Documentul indică faptul că, deși unele măsuri de prevenție și protecție au fost deja puse în aplicare, rezultatele obținute până în prezent sunt limitate și insuficiente pentru a asigura o siguranță deplină a zonei. De exemplu, secțiunea 3.1 menționează realizarea unui bypass de circa 120 m pentru a îndepărta apele de zona expusă infiltrațiilor. Cu toate acestea, infiltrațiile au continuat, indicând ineficiența parțială a acestor măsuri. Deși au fost realizate lucrări de izolare a apelor meteorice și protecție a zăcământului, infiltrațiile din 2022 și 2024 demonstrează că acestea nu au fost suficiente pentru a preveni incidentele. Secțiunea 3 menționează decizii și întâlniri ale comitetului județean pentru situații de urgență, indicând un efort de coordonare, dar eficacitatea acestor eforturi este pusă sub semnul întrebării de persistența problemelor.
Pe baza informațiilor din document, se pot identifica mai multe cauze potențiale ale catastrofei, legate de faptul că deși au fost luate măsuri, acestea nu au reușit să prevină infiltrațiile și instabilitatea terenului. Acest lucru poate fi atribuit unei evaluări incomplete a riscurilor sau unei implementări inadecvate a măsurilor propuse. Secțiunea 4.2 menționează instrucțiuni de urmărire a comportării construcțiilor, dar nu este clar dacă acestea au fost aplicate riguros și dacă au fost luate măsuri corective la timp. Structura geologică complexă a zonei și caracteristicile hidrologice ale râului Corund pot fi factori dificil de gestionat, care necesită expertiză și resurse suplimentare.
În concluzie, documentul ”Expertiza tehnică a lucrărilor de amenajare a râului Corund în zona Salinei Praid, județul Harghita sugerează că specialiștii au avertizat asupra riscurilor existente la Salina Praid, dar măsurile implementate nu au fost suficiente pentru a preveni catastrofa. O analiză mai detaliată a studiilor și expertizelor anterioare ar putea oferi o perspectivă mai clară asupra motivelor pentru care aceste avertismente nu au fost luate în considerare sau implementate corespunzător.
Analizând mai profund documentul ”Expertiza tehnică a lucrărilor de amenajare a râului Corund în zona Salinei Praid, județul Harghita”, putem identifica referințe specifice la avertismentele anterioare care au fost ignorate sau subestimate. Secțiunea 1.4, care prezintă istoricul lucrărilor, menționează o serie de intervenții și măsuri luate de-a lungul timpului pentru a reduce infiltrațiile de apă și pentru a asigura stabilitatea salinei. Cu toate acestea, persistența problemelor demonstrează că avertismentele specialiștilor nu au fost abordate în mod adecvat.
Un exemplu elocvent este referirea la ”Studiul hidrologic nr. 959/2024 întocmit de către INHGA București” (secțiunea 2.1). Acest studiu, deși recent, oferă date esențiale despre debitele maxime și volumele de viitură ale râului Corund. Ignorarea acestor date ar putea explica de ce măsurile de protecție implementate nu au fost suficiente pentru a face față evenimentelor extreme.
De asemenea, documentul menționează diverse ”expertize tehnice” realizate de-a lungul timpului (secțiunea 4.7), fără a oferi detalii specifice despre recomandările și concluziile acestora. Lipsa unei evaluări transparente a acestor expertize și a modului în care au fost integrate în planurile de management al riscurilor ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul real al autorităților de a lua în serios avertismentele specialiștilor.
În plus, trebuie notat faptul că documentul nu oferă informații despre modul în care au fost consultați sau implicați geologii, hidrologii și inginerii minieri în procesul de luare a deciziilor.
Specialiștii au propus o serie de măsuri pentru a reduce riscurile identificate, dar implementarea acestora a fost incompletă sau ineficientă. Măsurile hidrotehnice (secțiunea 3) vizează controlul și gestionarea apelor de suprafață, inclusiv regularizarea albiei râului Corund, construirea de diguri și șanțuri de scurgere. Scopul acestor măsuri este de a preveni infiltrațiile de apă și de a asigura stabilitatea terenului.
Documentul ”Expertizei tehnice a lucrărilor de amenajare a râului Corund în zona Salinei Praid, județul Harghita”, indică faptul că implementarea măsurilor propuse a fost incompletă sau ineficientă, ceea ce a contribuit la producerea catastrofei. Construirea unui bypass pentru râul Corund (secțiunea 3.1) a avut un impact limitat, deoarece infiltrațiile au continuat să apară. Aceasta sugerează că bypass-ul nu a fost dimensionat sau proiectat corespunzător, sau că au existat alte căi de infiltrare a apei care nu au fost luate în considerare. Deși au fost realizate lucrări de izolare a apelor meteorice și protecție a zăcământului, acestea nu au fost suficiente pentru a preveni infiltrațiile din 2022 și 2024. Această problemă poate fi atribuită unei implementări neglijente a lucrărilor sau unei monitorizări insuficiente a stării structurilor.
Pe baza informațiilor din document, putem identifica mai multe cauze potențiale ale unei eventuale catastrofe, cauze care pot fi atribuite în principal ignorării sau subestimării avertismentelor formulate anterior de către specialiști.
Este posibil ca evaluările anterioare ale riscurilor să nu fi luat în considerare toți factorii relevanți, cum ar fi complexitatea structurii geologice, dinamica hidrologică a zonei și impactul activității miniere. Chiar și în cazul în care măsurile au fost bine concepute, implementarea lor a fost neglijentă sau incompletă, reducând eficacitatea acestora, iar lipsa unei monitorizări constante a stării structurilor și a apelor subterane a împiedicat identificarea timpurie a problemelor și luarea de măsuri corective la timp. De asemenea, comunicarea ineficientă între specialiști, autorități și operatorii minieri a condus la luarea de decizii inadecvate și la o gestionare ineficientă a riscurilor și este posibil ca resursele financiare și umane alocate pentru gestionarea riscurilor să fi fost insuficiente pentru a face față complexității problemelor.
Prin urmare, catastrofa de la Salina Praid poate fi atribuită unei combinații de factori, inclusiv ignorarea sau subestimarea avertismentelor specialiștilor, implementarea inadecvată a măsurilor propuse și o gestionare deficitară a riscurilor. Astfel, politicul a transformat această mină dintr-un obiectiv strategic, vital pentru economia națională și pentru sănătatea mediului, într-un teren al intereselor de moment și al gestionării nepotrivite. În doze mari, lipsite de responsabilitate și viziune pe termen lung, intervențiile politice au contribuit la agravarea situației, punând în pericol atât resursa naturală, cât și viețile celor care depind de ea. În loc să sprijine o administrare tehnică și un control riguros, autoritățile au permis ca interesele politice să prevaleze, ceea ce a dus la subevaluarea riscurilor și la o gestionare defectuoasă a situației critice.
Această tragedie nu este doar rezultatul unor evenimente naturale, ci și o consecință directă a unui management politic slab, incapabil să protejeze o activitate de o importanță strategică pentru stat. În loc să fie un exemplu de bună guvernare, situația de la Salina Praid devine un simbol al gospodăririi defectuoase, al lipsei de responsabilitate și al lipsei de o viziune clară și coerentă pentru protejarea resurselor naturale și a sănătății publice. Aceasta este, în mod evident, o lecție dureroasă despre ceea ce se întâmplă atunci când politicile de gestionare sunt determinate mai mult de interese meschine, decât de angajamentul pentru protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului național.
Va uma.
