CSM avertiza încă din 1 septembrie că va sesiza organele de urmărire penală, dând vina pe „factorul politic” și pe presă pentru „campania de defăimare” la care sunt supuși magistrații.
Luni, 1 septembrie, guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în parlament pentru pachetul fiscal care conține și un proiect de lege care reduce pensiile magistraților și care crește vârsta de pensionare a acestora.
„În contextul campaniei de defăimare a magistraților inițiate și întreținute de luări de poziție repetate din zona factorului politic și promovate intens în mass-media pentru a distrage atenția de la problemele economice și sociale cu care se confruntă societatea, Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat insistent riscurile pe care le generează o astfel de abordare iresponsabilă”, spunea CSM în comunicatul din 1 septembrie.
Miercuri, forul profesional a trecut la fapte și a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiunea de instigare publică prevăzută de art. 368 din Codul penal.
„Printre acestea, exemplificăm instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători. Totodată, au fost identificate reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi”, spune forul magistraților.
Deși se referă la amenințările din online, CSM revine însă la factorul politic, spre care arată cu degetul și pe care-l consideră principalul responsabil pentru atacurile din online, cu referire explicită la premierul Ilie Bolojan.
„Campania de dezinformare a cetăţenilor şi de defăimare a corpului magistraţilor continuă şi este întreţinută de factorul politic”, spune CSM.
„În acest sens, premierul României a afirmat recent, din nou, că salariile magistraţilor sunt în cuantum de 4000 – 5000 euro net/lunar, iar magistraţii se pensionează la 48 – 49 de ani în România”, se spune în comunicatul din 3 septembrie.
Pentru a contracara afirmațiile premierului, CSM spune că o analiză a datelor din 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20 în ceea ce privește veniturile magistraților, pe un nivel similar cu cel din Lituania și că veniturile magistraților din Polonia și Bulgaria, de pe poziții aflate înaintea României, sunt cu peste 20-30% mai mari decât ale celor din România.
Pentru a contracara informația propriu-zisă reluată de premier și la asumarea răspunderii pentru pachetul fiscal care conține legea de modificare a pensiilor magistraților, CSM spune că salariul net al unui judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un stagiar, 10.486 lei/net în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie sau la parchetul de pe lângă judecătorie.
În ceea ce-i privește pe judecători, salarizarea celor cu grad de tribunal şi a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriilor, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel sau a procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului, spune CSM.
În ceea ce priveşte pensia de serviciu, din cele peste 215.000 de pensii de serviciu, care există în prezent în România, doar în jur de 5000 sunt cele ale magistraţilor, spune CSM.
CSM omite să spună la ce nivel financiar se ridică aceste pensii ale celor 5.000 de magistrați, fără a spune și cât anume din valoarea totală a pensiilor de serviciu acordate de statul român revine magistraților.
CSM spune că pensiile magistraților ocupă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu, „deşi sunt prezentate constant ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii”.
Ce nu spune CSM este că din totalul de pensii speciale, în categoria cărora se încadrează magistrații, și nu a pensiilor de serviciu la care face referire comunicatul de joi, numai în luna iunie 2025, din totalul de 11.685 de pensii speciale, în valoare totală de 143.916.232 de lei (28 de milioane de euro), cele 5.680 de pensii ale magistraților valoarează 124.358.087 de lei, potrivit unui răspuns furnizat pentru putereaacincea.ro de Casa Naţională de Pensii.
Așadar, magistrații primesc 86,41% din totalul pensiilor speciale.
Cea mai mare pensie specială acordată în luna iunie a acestui an a fost de 69.343 de lei, beneficiar fiind un fost magistrat, iar cea mai mică a fost de 1.613 lei, acordată unei persoane care a activat în Corpul diplomatic şi consular al României, arată sursa citată.
Cât privește vârsta de pensionare, CSM spune că la nivelul anului 2021, vârsta de pensionare a magistraţilor era de aproximativ 54 de ani, aceasta scăzând ca urmare a iniţierii şi adoptării legislaţiei „care a destabilizat statutul magistratului începând cu anul 2022”.
„Contrar celor afirmate constant şi nereal în spaţiul public, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare se menţine la judecători la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010-2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani.
În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare pentru procurori, din datele statistice deja prezentate public de Consiliu, reiese că aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, pentru judecători fiind de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp”, spune CSM, care conchide că „prin urmare, informaţia reiterată constant în spaţiul public că magistraţii se pensionează la 47-48 de ani este o informaţie falsă”.
Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția „asupra escaladării atitudinilor publice ostile față de judecători și procurori, toate aceste acţiuni ale celorlalte puteri în stat şi ale mass media generând riscuri care afectează independența justiției și destabilizează grav sistemul judiciar, afectând în mod direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și parcursul democratic al societății românești”.
Premierul Ilie Bolojan a spus, la asumarea răspunderii în parlament pentru proiectul care reduce pensiile speciale ale magistraților, că este menit să corecteze deficienţe acumulate în timp şi că va alinia legislaţia la standardele moderne ale Uniunii Europene.
Mai mult, într-un interviu acordat Digi 24, premierul Bolojan spune că a trimis proiectul la CSM pentru avizare înainte de a-l pune în consultare publică.
„Noi am pus în consultare un proiect, l-am trimis pentru avizare la CSM în forma în care l-am pus în dezbatere. Orice modificare putea fi făcută dacă atunci când am depus proiectul la Parlament ne-ar fi venit vreun amendament în care să se prevadă această propunere. Cum n-a venit un astfel de amendament, proiectul a rămas aşa cum a fost şi, deci, personal consider că proiectul vine şi corectează nişte lucruri negative care au fost adunate în timp şi stabileşte condiţii de tip european în ceea ce priveşte drepturile la pensie ale magistraţilor”, a declarat Bolojan.
Recent, Comisia Europeană a sistat fondurile din PNRR destinate României din cauza neîndeplinirii, printre altele, a jalonului privind pensiile speciale.
În martie, Comisia Europeană a aprobat doar parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență și le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care pensiile speciale.
Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă și va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Așadar, dincolo de reducerea deficitului bugetar, de cuvenita echitate socială, România este presată de exigențele UE, iar îndeplinirea acestui jalon nu doar că nu pune în pericol democrația, dar ar putea elibera și mult-râvnitele fonduri europene de care România are nevoie mai mult ca oricând.
În Uniunea Europeană, vârsta de pensionare la magistraţi este între 62 şi 67 de ani. În privința veniturilor, magistrații au pensii speciale în 10 state precum Spania, Estonia sau Slovenia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
