Tragedia din submarinul „Kursk”, în care au murit 118 marinari
Explozia inițială a provocat un incendiu masiv și detonarea altor torpile din compartimentul frontal al submarinului. O a doua explozie, de o forță devastatoare, a distrus complet partea din față a navei.
Compartimentele reactorului au limitat unda de șoc, permițând supraviețuirea a 23 de marinari în compartimentele din spate. Aceștia s-au refugiat în compartimentul 9, pe care l-au sigilat, reușind să supraviețuiască câteva zile.
Ultimul echipaj al submarinului „Kursk” și sponsorii lor din regiunea Kursk pozând pentru o fotografie după întoarcerea lor dintr-o misiune de câteva luni în Atlanticul de Nord, octombrie 1999. Foto: Profimedia Images
Vladimir Putin era în vacanță și „nu a înțeles gravitatea situației”
Singura șansă de salvare a echipajului ar fi fost acceptarea ajutorului internațional imediat după accident. Însă, conducerea Flotei Nordului și a Marinei Militare Ruse a ales să ascundă situația reală.
Potrivit Novaya Gazeta, „presa a fost alimentată cu informații false”, iar președintele Vladimir Putin, aflat în vacanță la Soci, nu a înțeles gravitatea situației decât pe 16 august. Abia atunci a acceptat ajutorul internațional.
Recomandări
Bacalaureat devansat, experiment eșuat. Ministerul Educației joacă alba-neagra cu examenele orale și le mută din nou în vară. Director de liceu: „Ne-au aruncat o ciozvârtă, să ne mai îndulcească amarul”
Din păcate, echipele de salvare străine au ajuns prea târziu; toți cei 23 de supraviețuitori erau deja morți.
Tragedia a fost transmisă în direct
„Kursk” a devenit primul submarin rusesc a cărui tragedie a fost urmărită aproape în direct pe televiziunile naționale. Inițial, autoritățile au alimentat speranțele publicului, afirmând că echipajul era în viață și că salvarea era iminentă.
Ulterior, au declarat brusc că toți marinarii muriseră în câteva minute după explozii. Această schimbare bruscă a generat o undă de șoc în întreaga țară.
„Minciunile militarilor au transformat «Kursk» într-o catastrofă națională”, scria Novaya Gazeta la acel moment.
Vladimir Putin, încrezător inițial în informațiile transmise de oficialii militari, a ajuns să repete aceste neadevăruri pentru a-și proteja imaginea publică.
Investigația asupra exploziei submarinului a fost blocată
În iulie 2002, investigația privind cauzele accidentului a fost închisă printr-o decizie prezidențială, fără a se aduce acuzații celor responsabili de moartea echipajului.
Recomandări
Cum și-a bătut statul joc de românii care au contribuit la Pilonul II. Economist: „Cetățeanul nu vrea să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard”
Potrivit Novaya Gazeta, Vladimir Putin nu dorea un proces public, temându-se de impactul politic. În schimb, oficialii vinovați au fost demisionați discret, fără a se menționa legătura cu «Kursk».
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 2
În lipsa unei explicații oficiale convingătoare, publicul a început să creadă în teorii alternative, cum ar fi cea a unei „submarine străine vinovate”.
Această teorie, promovată de oficiali ai Flotei Nordului, nu a fost susținută de dovezi. Ancheta a demonstrat că explozia a fost cauzată de o torpilă defectă și de neglijența echipajului.
Autoritățile au dat vina pe marinari pentru propria moarte
Submarinul „Kursk” fusese considerat unul dintre cele mai moderne și puternice din flota rusă. Cu toate acestea, echipajul său nu era pregătit pentru utilizarea torpilelor cu peroxid de hidrogen.
Documentele prezentate anchetatorilor au fost falsificate, iar procedurile de siguranță nu au fost respectate. Această neglijență a fost un factor determinant în tragedie.
Recomandări
Fesuri cu Gafencu şi sacoşe cu Țuțea. Site-ul de îmbrăcăminte care promovează produse cu chipurile unor exponenți ai Mişcării Legionare
După accident, operațiunile de salvare au fost marcate de haos și lipsă de coordonare. Potrivit Novaya Gazeta, planul de salvare prevedea doar remorcarea submarinului, nu și evacuarea echipajului.
Navele de salvare rusești erau vechi și prost echipate, iar lipsa scafandrilor specializați a făcut imposibilă stocarea capsulelor de salvare.
Apelurile SOS ale marinarilor au fost ignorate
Semnalele SOS transmise de supraviețuitorii din compartimentul 9 au fost înregistrate de echipajul crucișătorului „Petr Velikii”.
Cu toate acestea, aceste semnale au fost ulterior ignorate de anchetatori, care au susținut că marinarii nu ar fi supraviețuit mai mult de opt ore după explozie.Această concluzie a fost influențată politic pentru a exonera conducerea Flotei Nordului.
Astăzi, la 25 de ani de la accident, adevărul complet despre „Kursk” rămâne ascuns. Însă, amintirea acestui eveniment continuă să fie un simbol al sacrificiului și al neglijenței umane.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
