Trei factori decisivi
Cercetătorii Sergiu Gherghina și Sergiu Miscoiu au realizat 33 de interviuri cu emigranți români din Germania, Italia, Spania și Franța.
Potrivit studiului lor publicat în Sage Journal, acest comportament electoral neașteptat are la bază trei factori principali:
Vot de protest față de corupție și de partidele mainstream
Majoritatea participanților la studiu au declarat că au votat cu naționaliștii ca formă de protest față de coaliția PSD-PNL și față de președintele în exercițiu. Conform studiului citat în Sage Journal, mulți participanți au descris clasa politică drept „cangrenată de hoți ticăloși care conduc țara de 30 de ani”.
Emigrații au văzut votul lor ca o modalitate de a „da afară politicienii care au făcut rău necontenit țării noastre“ și de a reda puterea cetățenilor prin referendumuri.
De exemplu, un participant a afirmat: „Statul a intrat în colaps total sub acest guvern, spitalele sunt în ruină, multe școli încă nu au toalete și apă. Pe scurt, nu au realizat nimic”.
Fanii lui Călin Georgescu, protest în Piața Victoriei. Foto: Dumitru Angelescu
Recomandări
Un român și-a agresat soția după 20 de ani de căsnicie, reproșându-i că „stă mai mereu pe TikTok”: „Am mers în cameră la ea și mi-a zis «du-te dracu de aici!»”
Căutarea identității naționale și spiritualității. Georgescu, „profetul lui Dumnezeu”
Multi alegători au fost atrași de discursul naționalist și religios al candidaților. Ei au apreciat accentul pus pe valorile tradiționale și identitatea românească.
Un intervievat a explicat: „Diferența dintre români și alte națiuni este că noi rămânem fideli religiei noastre oriunde trăim, acasă sau în străinătate”.
Susținătorii lui Călin Georgescu, care a obținut 43% din voturile diasporei, l-au perceput ca pe un lider mesianic care poate „ridica conștiința poporului”.
Ideologia sa sincretică, combinând elemente ortodoxe, fasciste și mistice, a atras mulți votanți care credeau într-o criză spirituală a națiunii române. Unii l-au descris chiar ca pe „unul dintre profeții lui Dumnezeu”.
Votanții lui George Simion, deși mai moderați, au fost atrași de identitatea sa creștin-ortodoxă și de promisiunea de a unifica românii păstrându-le tradițiile.
Atitudini ușor suveraniste și eurosceptice
O parte din participanți au exprimat nemulțumiri față de tratamentul primit de România în UE pe care ei îl consideră „inegal”. Totuși, majoritatea s-au declarat în favoarea menținerii țării în Uniunea Europeană.
Călin Georgescu (C), influencer-ul Makaveli (al 3-lea din dreapta), dar și simpatizanți ai fostului candidat la Președinție vizitează localitatea Broșteni, județul Suceava, vineri, 1 august 2025. Foto: Hepta
Educația și integrarea românilor din diaspora
Contrar așteptărilor, nivelul de educație, durata șederii sau țara-gazdă nu au influențat semnificativ opțiunile de vot.
Participanții au demonstrat cunoștințe detaliate despre situația politică din România, indiferent de backgroundul educațional. Mulți au atribuit migrația lor forțată eșecurilor partidelor tradiționale de-a lungul ultimelor două decenii.
Paradoxul votului diasporei românești
Studiul contestă teoriile dominante despre comportamentul politic al emigranților. Sprijinul pentru populiștii de dreapta pare să provină dintr-un naționalism proactiv, nu din reacții defensive la globalizare.
Cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative bazate pe educație sau integrare, contrazicând teza „rataților globalizării”. Frustrarea acumulată în timp și nostalgia pentru un trecut idealizat s-au dovedit mai influente decât campaniile din social media.
Rolul rețelelor sociale în formarea opiniilor
Contrar așteptărilor, platformele precum TikTok au funcționat mai degrabă drept canale de distribuție, nu ca factori determinanți ai votului. Niciun participant nu a menționat spontan social media ca motivație pentru opțiunile sale electorale.
În schimb, nemulțumirile față de establishment, dorința de restaurare a identității naționale și preocupările religioase au fost factorii decisivi.
Totuși, autorii menționează trei limitări principale ale studiului lor: momentul interviurilor (după anularea primului tur al prezidențialelor), necesitatea unei analize teoretice mai aprofundate a crizei de identitate și focalizarea pe țările cu cel mai puternic sprijin al diasporei.
În concluzie, studiul publicat în Sage Journal oferă o perspectivă nuanțată asupra paradoxului votului diasporei românești pentru candidații populiști de dreapta. Educația și integrarea par să joace un rol mai puțin important decât frustrările acumulate și căutarea identității naționale în modelarea acestui comportament electoral neașteptat.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
