Cum era să scape cu achitare Prea Cuviosul Nicodim, după ce a violat doi frați minori. Orgiile sexuale de la Mănăstirea Frăsinei 

Libertatea a consultat Încheierea nr. 264/2023 din 28 iulie 2023 a Tribunalului Argeș, unde sunt prezentate toate faptele abominabile săvârșite de cei doi.

Condamnați la 9 ani și 17 ani și opt luni de închisoare

Nicolae Stancă și ajutorul lui, Marian Radu, au fost condamnați la 9 ani, respectiv 17 ani și 8 luni de închisoare după ce în perioada iulie 2021- decembrie 2022 au violat în mod repetat doi miniri și i-au supus la perversiuni sexuale.

Scandalul de la Mănăstirea Frăsinei s-a aflat în atenția presei naționale pentru scurt timp, în februarie 2023, atunci când au apărut doar câteva detalii despre abuzurile sexuale la care fuseseră supuși cei doi minori – unul de 10 ani, altul de 13 ani – în chiliile călugărilor sau în cancelaria lăcașului de cult.

Apoi s-a așternut tăcerea: procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea i-au trimis în judecată, discret, pe Nicolae Stancă și pe complicele lui, Marian Radu, prin rechizitoriul 604/P/2023 din data de 5 mai 2023.

• Nicolae Stancă, alias Prea Cuviosul Nicodim a fost deferit justiției pentru viol în formă continuată şi corupere sexuală în formă continuată
• Marian Radu a fost trimis în judecată pentru viol, agresiune sexuală, tentativă de viol, act sexual cu un minor și corupere sexuală, toate în formă continuată.

Recomandări

Ioan Clămparu îi cere 200.000 de lei unui doctor care i-a întrerupt tratamentul medical. Boală gravă dezvoltată în penitenciar de liderul interlop

Prea Cuviosul Nicodim a fost achitat în primă instanță

Dată fiind natura infracțiunilor reținute în sarcina celor doi, procedurile judiciare s-au desfășurat la secret, astfel că presa și societatea civilă au fost ținute departe de proces.

Astfel, opinia publică nu a putut afla că, de exemplu, vreme de un an Prea Cuviosul Nicodim a fost judecat în libertate.

Mai exact, Nicolae Stancă a stat după gratii din data de 16 februarie 2023 până în data de 3 octombrie 2023 și în arest la domiciliu (3 octombrie 2023 – 30 ianuarie 2024). Apoi, călugărul pedofil a fost judecat în libertate, sub control judiciar, până la finalul procesului. În schimb, ajutorul lui, Marian Radu, a rămas în arest preventiv pe toată durata procesului.

Tot aproape neobservată a trecut și soluția pe fond, din data de 7 martie 2024, când Judecătoria Râmnicu Vâlcea l-a achitat pe Prea Cuviosul Nicodim pentru toate capetele de acuzare, condamnându-l doar pe ajutorul acestuia, la 16 ani de închisoare.

O publicație locală aplauda hotărârea pe fond și titra: „Un prim pas către dreptate. Părintele Nicodim de la Frăsinei, achitat de Judecătoria Râmnicu Vâlcea!”.

Ulterior, pe data de 5 februarie 2025, Curtea de Apel Pitești a desființat soluția instanței de fond și l-a condamnat pe Prea Cuviosul Nicodim la 9 ani de pușcărie, în timp ce ajutorul lui s-a ales cu pedeapsa sporită la 17 ani și 8 luni de închisoare.

Aceeași publicație a transmis, sec, decizia definitivă, apoi a „creionat” portretul victimelor: „doi frați minori, care obișnuiau, potrivit numeroșilor martori, să cerșească atât la Frăsinei, cât și la alte lăcașe de cult, cu o familie neglijentă, din Muereasca”.

Orgiile de la Mănăstirea Frăsinei: Minori violați cu coada de la mătură

Libertatea a consultat Încheierea nr. 264/2023 din 28 iulie 2023 a Tribunalului Argeș, unde sunt descrise exact faptele pe care le-au comis Prea Cuviosul Nicodim și ajutorul său, vreme de un an și jumătate, precum și modalitatea în care cei doi au încercat să scape de acuzații.

„Se arată că, în fapt, în actul de sesizare a instanţei s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Inculpatul (Radu Marian – n.r.):

• În perioada iulie 2021-august 2021, profitând de imposibilitatea persoanei vătămate (Anonimizat 1) de a-şi exprima voinţa datorită vârstei fragede, a mers în mod repetat împreună cu acesta într-o cameră din incinta Mănăstirii Frăsinei, unde a întreţinut cu minorul acte sexuale orale, apoi în cursul lunii septembrie 2021, pe parcursul a patru zile consecutive, în condiţiile în care persoana vătămată (Anonimizat 1) a fost pus în situaţia de a asista la întreţinerea de acte sexuale orale între inculpaţii (Radu Marian şi Stancă Nicolae – n.r.), împreună cu celălalt participant a întreţinut acte sexuale orale cu minorul, iar în perioada următoare, ultima dată în luna mai 2022, a continuat să întreţină în mod repetat cu minorul acte sexuale orale şi anale, care au fost comise de inculpat singur în camera în care era cazat, sau împreună cu inculpatul (Stancă Nicolae – n.r.) în cancelaria mănăstirii, sau în camera alăturată cu acces din cancelarie;
• În perioada iulie-septembrie 2021, l-a abordat în repetate rânduri pe persoana vătămată (Anonimizat 1), în vârstă de 10 ani, şi sub promisiunea unor beneficii băneşti, profitând de imposibilitatea acestuia de a-şi exprima voinţa datorită vârstei fragede, l-a mângâiat şi atins pe corp şi în zona organelor genitale şi l-a determinat pe minor să îi atingă organul genital;
•  În perioada iulie-august 2021, în timp ce se afla în camera în care era găzduit în incinta Mănăstirii Frăsinei, a încercat în mod repetat să îl penetreze la nivel anal pe persoana vătămată (Anonimizat 2), în vârstă de 13 ani la acel moment, profitând de imposibilitatea minorului de a-şi exprima voinţa datorită vârstei fragede, o dată folosindu-se de o coadă de mătură, iar de alte ori cu organul genital, acţiuni ce nu au fost consumate întrucât minorul acuza durere şi a refuzat să continue;
• În perioada iulie-septembrie 2021 a intrat în toaleta mânăstirii, unde se afla persoana vătămată (Anonimizat 2), şi, profitând de imposibilitatea minorului de a-şi exprima voinţa datorită vârstei fragede, i-a ridicat tricoul şi l-a mângâiat în zona pieptului, coapselor şi în zona genitală, minorul trăgând uşa toaletei şi fugind;
• În contextul actelor materiale constând în determinarea persoanei vătămate (Anonimizat 2), în vârstă de 14 ani, de a-l masturba, petrecute în camerele Mănăstirii Frăsinei în care era cazat, în cursul lunii iulie 2022, a întreţinut în mod repetat şi acte sexuale orale cu persoana vătămată (Anonimizat 2);
• În perioada iulie-septembrie 2021 l-a chemat în mod repetat pe persoana vătămată (Anonimizat 1) în diverse camere ale mănăstirii, unde minorul asista la întreţinerea de acte sexuale orale între el şi inculpatul (Stancă Nicolae – n.r.).

Recomandări

Top cinci domenii unde munca la negru este la ordinea zilei în România. Două milioane de români muncesc ilegal

Inculpatul (Stancă Nicolae – n.r.):

• În perioada iulie-septembrie 2021 a întreţinut în mod repetat în diverse încăperi din incinta Mănăstirii Frăsinei (cancelarie, camera sa) acte sexuale cu (Anonimizat 2) în prezenţa persoanei vătămate (Anonimizat 1), în vârstă de 10 ani;
• În cursul lunii septembrie 2021, pe parcursul a patru zile consecutive, în condiţiile în care persoana vătămată (Anonimizat 1) a fost pus în situaţia de a asista la întreţinerea de acte sexuale orale între el şi inculpatul (Radu Marian – n.r.), profitând de imposibilitatea persoanei vătămate (Anonimizat 1) de a-şi exprima voinţa datorită vârstei fragede, împreună cu celălalt participant a întreţinut acte sexuale orale cu minorul.
• În perioada următoare, ultima dată în data de 31.12.2022, a continuat să întreţină în mod repetat cu minorul (Anonimizat 1) acte sexuale orale şi anale, care au fost comise de inculpat împreună cu inculpatul (Radu Marian – n.r.) în cancelaria mănăstirii, sau în camera alăturată cu acces din cancelarie, precum şi de către inculpat singur în camera cu acces din cancelarie şi în camera locuită de acesta în mănăstire”, se arată în documentul citat.

Cum au încercat avocații să-i scape de pușcărie pe monahii-pedofili

Pe parcursul procedurii de cameră preliminară Prea Cuviosul Nicodim și complicele lui au făcut tot posibilul să obțină restituirea dosarului la Parchet.

Două mari probleme au identificat avocații în rechizitoriu: că violatorii au fost audiați cu încălcarea dreptului la apărare, iar Radu ar fi fost „presat” să arunce vina și pe Stancă.

• „S-a motivat că procurorul de caz nu a indicat numărul actelor materiale care intră în conţinutul infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.). Mai mult, actul de sesizare al instanţei nu conţine o descriere a acestor acte materiale, motiv pentru care este imposibilă stabilirea obiectului judecăţii.
• Cu alte cuvinte, nu se cunoaşte numărul actelor materiale, nu se cunoaşte care dintre acestea au fost comise singur şi câte împreună cu celălalt inculpat, iar din punct de vedere spaţio-temporal, se indică nu mai puţin de trei locaţii şi o perioadă extrem de generoasă, care se întinde pe aproximativ un an şi 4 luni.
• Prin urmare, în cauză nu pot fi stabilite limitele şi obiectul judecăţii, în condiţiile în care procurorul de caz nu a înţeles să descrie în mod corespunzător fapta strict în limitele spaţio- temporale şi a încadrării juridice, pentru ca atât instanţa cât şi apărarea să cunoască care dintre acţiunile inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.) se circumscriu, în opinia Ministerului Public, sferei ilicitului penal şi pentru care a înţeles astfel să dispună trimiterea în judecată.
• Mai mult, procurorul redactor al rechizitoriului nu a efectuat o analiză a probatoriului administrat în cauză, respectiv nu a expus raţionamentul logico-juridic care l-a condus la concluzia că inculpatul (Stancă Nicolae – n.r.) se face vinovat de săvârşirea fiecărui act material care intră în componenţa infracţiunilor de viol şi corupere sexuală în formă continuată cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată.
• S-a învederat că atât în cazul inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.), cât și în cazul inculpatului (Radu Marian – n.r.), cu ocazia efectuării constatărilor pentru detectarea comportamentului simulat, aceștia nu au fost asistați de avocați.
• «Interviul pre-test» realizat inculpatului (Radu Marian – n.r.) a echivalat cu o veritabilă audiere a acestuia, cele relatate de inculpat fiind consemnate ca atare în cuprinsul procesului verbal anterior menționat.
• Potrivit inculpatului, prin apărător, deşi nu a fost consemnat, și în cazul inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.) a avut loc un «interviu pre-test», desfășurat tot în absența apărătorilor acestuia”, se arată în încheierea de cameră preliminară.

Declarația de recunoaștere a lui Marian Radu

Tot atunci, avocații au invocat nulitatea absolută a procesului-verbal din 12 martie 2023 şi a declaraţiilor subsecvente de recunoaştere date în cauză de Marian Radu, care îl incriminau și pe „Prea Cuviosul”.

Aceasta este cea mai plauzibilă explicație pentru care judecătorul de la fond l-a condamnat doar pe Marian Radu, iar în privința lui Nicolae Stancă a pronunțat o hotărâre de achitare. Ulterior, procurorii au reușit să demonstreze contrarul în fața instanței de apel.

• „S-a precizat că în data de 12.03.2023, organele de cercetare penală au întocmit un proces-verbal în cuprinsul căruia este redată o discuţie în afara oricărui cadru procesual între anchetator şi inculpatul (Radu Marian – n.r.).
• Prin înregistrarea acestei discuții, inculpatului (Radu Marian – n.r.) i s-a încălcat dreptul la apărare, în condițiile în care această veritabilă audiere a avut loc în absența unui avocat, iar inculpatului nu i s-a pus în vedere că poate să nu dea declarații în cauză, că ceea ce relatează poate fi folosit împotriva sa etc.
• De altfel, nu este lipsită de relevanță împrejurarea că organele de cercetare penală au apreciat că în cauză se impune desemnarea unui avocat din oficiu pentru inculpatul (Radu Marian – n.r.) (în condițiile în care acesta urma să fie reținut), însă nu au mai așteptat sosirea acestuia, procedând la audierea inculpatului referitor la «ceea ce cunoaște cu adevărat» referitor la acuzațiile formulate în cauză.
• De altfel, inculpatul (Radu Marian – n.r.) a făcut referiri la presupusa implicare a inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.) la insistențele comisarului de poliție (…), această discuție informală, purtată în afara cadrul procesual stând practic la baza acuzațiilor formulate ulterior împotriva inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.).
• Având în vedere conținutul acestei prime declarații, obținută cu încălcarea dreptului la apărare, ulterior, inculpatul (Radu Marian – n.r.) a fost practic obligat să își menţină poziția procesuală inițială.
• Cu alte cuvinte, după ce a fost presat de către organele de cercetare penală să furnizeze declarații în sensul dorit de acestea, inculpatul (Radu Marian – n.r.) nu a avut de ales decât să reitereze aceste susțineri în prezența avocatului, având percepția faptului că în caz contrar i se va pune la îndoială credibilitatea.
• De altfel, inculpatul (Radu Marian – n.r.) a revenit ulterior asupra declaraţiilor inițiale de recunoaștere, inclusiv cu ocazia declarației pe care a dat-o în faţa judecătorului de drepturi și libertăți.
• S-a mai susţinut că, analizând comparativ declarațiile date de inculpatul (Radu Marian – n.r.) în 13 și 14 februarie 2023, se poate observa cu ușurință faptul că atât scrisul olograf, cât și semnătura de la finalul acestora sunt diferite în cele două depoziții, deși se presupune că acestea emană de la aceeași persoană și au fost luate la o zi diferență una de cealaltă.
• Aceste aspecte, coroborate cu faptul că niciuna dintre cele două declarații nu a fost înregistrată audio-video, sunt de natură să pună la îndoială fiabilitatea și valoarea probatorie a acestor mijloace de probă.
• Având în vedere toate aceste aspecte, (avocatul – n.r.) a solicitat excluderea de la dosarul cauzei a procesului verbal din 12.03.2023 și a declarațiilor subsecvente de recunoaștere date în cauză de inculpatul (Radu Marian – n.r.)”, se mai arată în documentul citat.

Victimele au cerut ca Mănăstirea Frăsinei să plătească

Tot pe parcursul procedurii de cameră preliminară s-a ridicat problema introducerii Mănăstirii Frăsinei ca parte responsabilă civilmente în proces, adică să plătească daune alături de inculpați părților civile.

• „Se mai arată că nu se poate reţine că Mănăstirea Frăsinei, indicată de părţile civile ca parte responsabilă civilmente, nu are în mod manifest nicio legătură cu inculpaţii şi cu faptele acestora, sau că aceste fapte nu ar avea nici cea mai vagă legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestora.
• Astfel, inculpatul (Stancă Nicolae – n.r.) este călugăr şi se află, în sens larg, în serviciul Mănăstirii Frăsinei, iar faptele săvârşite de acesta în incinta mănăstirii nu pot fi considerate ca fiind străine de calitatea acestuia de călugăr şi de activităţile pe care le presupune această activitate.
• Inculpaţii, fără îndoială, s-au putut folosi de calitatea lor de oameni ai bisericii şi de funcţiile şi activităţile pe care le-au îndeplinit în această calitate, pentru a comite faptele de care sunt acuzaţi, iar aceste fapte au fost comise chiar în incinta entităţii indicate ca parte responsabilă civilmente.
• Totodată se învederează că inculpatul (Stancă Nicolae – n.r.) este un călugăr respectat şi cu vechime în cadrul Mănăstirii Frăsinei.
• Printre «avantajele» pe care acesta le are în considerarea calităţii sale, se numărau şi accesul permanent în cancelaria mănăstirii, precum şi posibilitatea de a înnopta oricând în incinta mănăstirii, în chilia sa, dotată cu pat şi baie proprie. Aşadar, statutul pe care îl are i-a oferit toate premisele pentru a putea întreţine acte de natură sexuală, fără a fi deranjat ori surprins de alte persoane.
• Având în vedere calitatea sa, inculpatul (Stancă Nicolae – n.r.) are contact cu o multitudine de persoane, printre care şi minori, iar faţă de aceştia din urmă inspiră încredere şi siguranţă.
• Referitor la inculpatul (Radu Marian – n.r.), s-a arătat că, deşi nu a existat un raport de muncă propriu-zis între Mănăstirea Frăsinei şi inculpat, faptul că acesta din urmă a fost găzduit şi tolerat de către majoritatea călugărilor reprezintă un argument suficient pentru a se constata măcar o aparenţă pentru îndeplinirea condiţiilor răspunderii comitentului pentru prepus”, se arată în actele dosarului.

De ce au refuzat judecătorii implicarea lăcașului de cult

Cu toatea acestea, atunci când Curtea de Apel Pitești a soluționat definitiv procedura de cameră preliminară, judecătorii au respins cererea de introducere a Mănăstirii Frăsinei ca parte responsabilă civilmente.

Urmarea s-a văzut la soluționarea procesului în apel, când doar inculpații au fost obligați să plătească despăgubiri victimelor, nu și lăcașul de cult. Astfel, părțile civile își vor lua banii (câte 15.000 de euro) de la Nicolae Stancă și Marian Radu.

Iată motivarea instanței:

• „Completul de camera preliminară notează că pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, pe lângă existenţa raportului de prepuşenie, se mai cere a fi îndeplinită și o altă condiție, și anume aceea ca prepusul să fi săvârşit fapta în exercitarea atribuţiilor ce i-au fost încredinţate sau cu scopul îndeplinirii funcţiilor acordate.
• Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.), călugăr la Mănăstirea Frăsinei, reținem că acesta nu exercita o funcție anume ci avea îndatoriri legate în special de participarea la slujbe religioase, rugăciuni, munca în folosul mănăstirii şi în ajutorarea credincioșilor, conform canoanelor mănăstirești, situație față de care este evident că presupusele fapte imputate acestuia, prin specificul acestora, nu au legătură cu aceste îndatoriri.
• Completul de camera preliminară reține că fundamentarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului se bazează în esență pe ideea de garanție față de victima prejudiciului, este o garanție pentru o faptă a altuia, pentru o faptă care trebuie să fie de natură  să angajeze, prin ea însăși, răspunderea personală a prepusului, ceea ce este exclus în cauza de față.
• Chiar dacă inculpatul avea o poziție privilegiată care îi conferea acces în incinta mai multor încăperi ale mănăstirii, ceea ce i-ar fi înlesnit săvârșirea faptelor deduse judecății, așa cum se susține, apreciem că presupusul comportament deviant ce i se reproşează inculpatului (Stancă Nicolae – n.r.) iese din sfera în care persoana a cărei introducere în cauză se cere avea obligația de a exercita controlul și supravegherea, aceasta nefiind ținută a răspunde pentru orice fapte care ar fi săvârșite în incinta lăcașului de cult doar pe considerentul că inculpatul locuia şi îşi desfăşura activitatea în acel loc.
• Așa fiind, apreciem că soluția de respingere a cererii de introducere în cauză a Mănăstirii Frăsinei, ca partea responsabilă civilmente, adoptată prin încheierea din data de 12.06.2023, este legală și temeinică”, au decis judecătorii.

Foto: Facebook

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Urmărește cel mai nou VIDEO