Aproape 30 de rute ale CFR Călători vor fi suspendate din data de 21 octombrie, iar alte 11, din 7 noiembrie, din cauza datoriilor către CFR Infrastructură, informațiile fiind comunicate de către companiile cu doar câteva ore înainte ca modificările să fie operate în Mersul Trenurilor. Motivul principal ține de faptul că, până acum, CFR nu și-a plătit taxa de utilizare a infrastructurii, pe care toți operatorii feroviari sunt obligați să o plătească. Situația din prezent naște un paradox care urmează să înglodească și mai mult compania de stat în datorii, în condițiile în care subvențiile primite deja de la stat nu au fost folosite tocmai pentru scopul pentru care au fost alocate, iar anul următor kilometrii neparcurși de trenurile CFR vor trebui „decontați” cu penalizări de companie.
Mihai Barbu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), a discutat cu Ziare.com despre situația creată de CFR Călători, explicând că decizia de a suspenda încă o listă de rute față de cele deja anulate la începutul anului este una voluntară, unilaterală. „Ei trebuiau să aibă acordul ARF pentru a opri aceste trenuri. Nu îl au și totuși au făcut-o. De ce s-a ajuns în această situație mie mi-e greu să spun, dar Statul Român, prin ARF le alocă o compensație în valoare de 2,9 miliarde de lei anul acesta tuturor operatorilor de transport feroviar, din care mare parte merge la CFR Călători. Această sumă cuprinde compensația și facilitățile. Deci aproape 600 de milioane de euro pe care Statul Român i-a alocat anul acesta pentru transportul public de călători în România”, a explicat Mihai Barbu pentru Ziare.com. Șeful ARF a fost recent și prezent la un eveniment de specialitate în care a detaliat faptul că instituția are în curs de derulare o procedură de audit financiar ce vizează toți operatorii de servicii publice de transport călători, pentru a se vedea dacă sumele decontate de stat sunt justificate, în caz contrar acestea urmând să fie returnate la buget.
Practic, la începutul anului, ARF alocă operatorilor de transport subvenții pe un estimativ de kilometri, care urmează să fie parcurși de trenuri, după care, la începutul anului următor, sunt reevaluați kilometrii efectuați din ceea ce s-a estimat inițial. În momentul în care cifrele nu se validează, diferențele intră sub egida penalităților, atât CFR, cât și operatorii privați care activează pe liniile ferate din țară, trebuind să restituie subvențiile conforme cu distanțele care nu au fost parcurse.
Până la anunțul făcut de CFR Călători pe 20 octombrie, deja în România s-au suspendat în 2025 3 milioane de kilometri, potrivit ARF. „Dacă nu au bani și solicită mai mulți bani de la Stat, eu nu înțeleg de ce trebuie să dea și mai mulți înapoi bani la Stat, pentru că bineînțeles că acei kilometri neefectuați cu trenurile oprite trebuie să revină înapoi Statului Român și, până astăzi, sunt în jur de 22 de milioane de euro (n.r. echivalentul celor 3 milioane de kilometri menționați anterior) pentru că au fost suspendate deja trenuri pe anumite rute și nu au făcut kilometri”, a declarat Mihai Barbu pentru Ziare.com.
Amintim că în ianuarie 2025, după ce, în toamna anterioară, ARF a cerut Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) o sumă de 3.740.003 mii lei pentru compensații, sumă care a fost inclusă în Legea Bugetului pentru 2025, CFR Călători a protestat împotriva Guvernului din cauza sumelor considerate prea mici, suspendând nu mai puțin de 244 de trenuri, inclusiv o pereche de trenuri Alstom Coradia între București și Brașov, cumpărate de România din fonduri europene, potrivit Club Feroviar. După ce o parte din rute au fost repuse în funcțiune în urma negocierilor dintre CFR și ministerul de resort, pe 8 august 2025, ARF a solicitat suplimentarea cu 716.000 de lei pentru compensații și 399.000 de lei pentru facilități, pentru a acoperi cele 6 contracte de servicii publice aprobate
garsoniere de vanzare bucuresti
În bilanțul semestrial al CFR Călători, pierderea netă pe șase luni a companiei de stat este de 238 de milioane de lei. Statul Român, prin ARF, a oferit companiei numai în luna octombrie, 243 de milioane de lei, acoperind practic pierderea pe șase luni a companiei. „Noi alocăm banii, alocăm compensațiile, dar mai departe, nu știm ce fac cu ei”, a declarat Mihai Barbu.
Datoriile din prezent, cauzate de faptul că CFR a refuzat să plătească „rovinieta” pentru căile ferate
CFR Călători, ca orice alt operator, are obligația să plătească taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) către CFR Infrastructură și energia către Electrificare. Această taxă funcționează ca un fel de rovinietă, pentru trenuri, în termeni simpli. Practic operatorii feroviari, inclusiv cel de stat, trebuie să plătească TUI pentru a folosi liniile ferate, taxa fiind menită să asigure buna funcționare a infrastructurii, să compenseze uzura căilor ferate, printre altele, și se plătește în funcție de rute, de kilometri parcurși asumați de operatorul feroviar prin contractele de servicii publice (CSP) semnate cu ARF la începutul fiecărui an.
Mai exact, operatorii licitează pentru aceste contracte pentru a oferi cetățenilor un serviciu de transport public pe șină. Pentru a duce CSP-urile la îndeplinire, conform condițiilor expuse în contract, operatorii au nevoie să-și organizeze atent activitatea, întrucât odată cu nerespectarea clauzelor asumate, compania devine pasibilă de penalități. „Aici vorbim de CFR Călători, deci statul se penalizează pe sine. Cei de la ARF au dreptate, întrucât dacă nu își respectă CSP-ul se creează un dublu efect. Dacă sunt create aceste datorii, vor trebui plătite și sunt în sine purtătoare de dobânzi. Al doilea efect e faptul că operatorul respectiv riscă să nu își poată îndeplini obligațiile din contractul de servicii publice. Acestea sunt efectele instituționale, însă din punct de vedere al călătorului, mai ales în cazul celor care fac navetă, două drumuri pe zi cu maxi-taxi nu sunt adesea rentabile și se orientează către trenuri”, a explicat, pentru Ziare.com, Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.
Singura scuză pe care ar putea să o invoce CFR Călători ar ține de faptul că trebuie să își asume unele rute neprofitabile, din varii motive: fie pentru că nu sunt suficienți călători pe anumite rute, fie din lipsa materialului rulant. Dar, așa cum a punctat acid Ionuț Ciurea, președintele API, „nu poți să-ți iei subvenția și să nu-ți plătești TUI-ul. La CFR Călători sunt vreo 12.000 de angajați și peste 1.000 de trenuri zilnice. Asta înseamnă că sunt în medie 10 angajați per tren. Ce fac acești 10 angajați pe tren? Operatorii privați cum se descurcă, cu mai puțini oameni, cu 2-3 oameni pe tren, și cu subvenții mai mici decât cel de stat? (n.r. din informațiile publice disponibile, compensațiile primite în 2025 de către CFR Călători a fost de 33,19 lei pe tren/km, în timp ce operatorii privați au primit mai puțin, cea mai mică sumă fiind alocată către Softrans, în valoare de 27,13 lei pe tren/km). Toate elementele astea indică o majoră și bătătoare la ochi problemă de management. E clar că alții se descurcă să fie mai eficienți, pe lângă faptul că nu poți să dai subvenții cu nemiluita la CFR Călători că distorsionezi piața”, a explicat Ionuț Ciurea.
Traian Preoteasa, luat din nou în vizor de minister și de societatea civilă
API urmărește activitatea companiilor de transport rutier și feroviar de peste 15 ani, aceștia explicând faptul că este vizibil faptul că nu se poate repara, de către un nou Guvern, alături de companiile de stat, într-un singur an ce nu s-a realizat în ultimii 35. „Dacă ai lăsat de izbeliște 35-40 de ani, că nici înainte de 1989 nu a fost extraordinar, aproape fără mentenanță, aproape fără investiții, cu foarte puține excepții, este normal să se aleagă praful și de linie și de material rulant. Înțelegem lucrul acesta. Înțelegem de asemenea, că este foarte complicat să „schimbi macazul” și să investești nu câteva sute de milioane, ci câteva zeci de miliarde în infrastructură, în liniile principale, în magistrale, în cele secundare și în material rulant. Dar nu înțeleg de ce vine directorul general CFR Călători și declară, într-o vizită în Dubai, că îi este rușine cu salariul de 5.000 de euro pe care îl ia”, a punctat Ionuț Ciurea, amintind de scandalul iscat în iunie 2025, când Traian Preoteasa, directorul CFR Călători, a recunoscut că încasează lunar peste 11.000 de euro, din care 5.500 vin din postul pe care îl ocupă în compania de stat, bani de care, de altfel, era nemulțumit.
Directorul CFR Călători a fost somat inclusiv de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, să ia toate măsurile pentru ca trenurile să poată circula în condiții normale. Într-un mesaj transmis pe 21 octombrie de către acesta pe Facebook, Șerban a amintit tocmai detaliul legat de faptul că ARF a alocat deja pentru CFR Călători, pentru luna octombrie, 243 de milioane de lei, sumă este destinată inclusiv plății datoriilor de peste 70 de milioane de lei pe care CFR Călători le are față de CFR Infrastructură, administratorul infrastructurii feroviare.
„Directorul General al CFR Călători, Traian Preoteasa, are, acum, posibilitatea să plătească această datorie și să stingă acest conflict care creează probleme, în primul rând călătorilor. La rândul lui, Directorul General al CFR Infrastructură (CFR S.A.), Ion Simu, ar trebui să abordeze situația lucid astfel încât circulația trenurilor să nu fie întreruptă.
Chiar dacă managementul celor două companii este selecționat în baza Ordonanței privind managementul corporativ (109/2011), directorii acestora trebuie să înțeleagă, în primul rând, rolul social al activităților pe care le prestează. Cred că cei doi nu au înțeles că principala lor obligație nu este să câștige bani în detrimentul serviciilor publice prestate. Rolul lor este să ofere servicii publice de calitate și nu să se folosească de funcțiile pe care le dețin pentru răfuieli personale. Ca ministru, nu voi tolera astfel de comportamente, iar cine nu înțelege că este în slujba cetățeanului va pleca acasă”, a declarat Șerban.
Până când oricare dintre aceste conflicte dintre ARF și Ministerul Transporturilor pe de o parte și operatorii de transport feroviar de stat, pe de cealaltă parte, se vor rezolva, într-o formă sau alta, trenurile suspendate nu vor relua cursul normal, românii de rând fiind privați de rutele pe care mulți dintre ei contau. În plus, angajații CFR sunt din nou din ce în ce mai îngrijorați din cauza noilor tăieri de norme de lucru care vin la pachet cu suspendarea trenurilor.
Amintim că de pe data de 21.10.2025, ora 00:01, următoarele rute nu vor mai circula pe căile ferate din țară:
R 5431, R 5432: Bacău – Suceava Nord și retur;
R 5539, R 5540: Pașcani – Suceava Nord și retur;
R 5568, R 5570: Botoșani – Suceava Nord și retur;
R 7035, R 7038 (din 25.10.2025): București Nord – Urziceni și retur;
R 8003: București Obor – Fetești;
R 8005: București Obor – Constanța;
R 5106, R 5107: Mărășești – Buzău și retur;
R 5071, R 5072: Brazi – Buzău și retur;
R 3030: Brașov – București Nord;
R 3029: București Nord Gr. B – Brașov;
R 3115, R 3116, R 3117, R 3118: Timișoara Nord – Oradea și retur;
R 3126, R 3129: Gurahonț – Arad și retur;
R 3127, R 3128: Arad – Brad și retur;
R 4105, R 4106: Bistrița Nord – Cluj Napoca și retur;
R 5002, R 5003, R 5016, R 5017: Buzău – București Nord și retur;
R 4331, R 4338: Oradea – Halmeu și retur;
R 4332: Satu Mare – Oradea;
R 4401, R 4402, R 4405, R 4406: Satu Mare – Halmeu și retur;
R 4502: Siculeni – Brașov;
R 4533, R 4536: Târgu Mureș – Războieni și retur;
R 2441, R 2443: Târgu Mureș – Sibiu și retur;
R 2445, R 2447: Teiuș – Târgu Mureș și retur;
R 2560, R 2561: Mediaș – Sibiu și retur;
R 2563: Sibiu – Sighișoara;
R 2564: Beia Hm – Sibiu;
R 2567, R 2568: Sibiu – Sighișoara și retur.
La acestea se vor adăuga trenurile InterRegio (IR) de pe alte 11 rute, suspendate începând cu 7 noiembrie, până la noi dispoziții:
IR 1634 și IR 1633: Brașov – București Nord și retur;
IR 1661 și IR 1662: București Nord – Iași și retur;
IR 1571 și IR 1574: București Nord – Galați și retur;
IR 1599 și IR 1590: București Nord – Drobeta Turnu Severin și retur;
IR 1531: Timișoara Nord – Baia Mare;
IR 1530: Baia Mare – Timișoara Nord (anulat din 08.11.2025);
IR 1532: Satu Mare – Timișoara Nord;
IR 1533: Timișoara Nord – Satu Mare (anulat din 10.11.2025);
IR 1537 și IR 1539: Timișoara Nord – Oradea și retur;
IR 1743 și IR 1744: Arad – Oradea și retur;
IR 1745 și IR 1746: Târgu Mureș – Cluj Napoca și retur.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
