Evenimentul tragic din cartierul bucureștean Rahova, în care au murit trei oameni, a readus în discuție asigurarea locuințelor.
Explozia a afectat, în total, peste 500 de apartamente – fie din scara afectată, fie din vecinătate.
Peste 170 dintre locuințele afectate au asigurare facultativă, potrivit datelor strânse de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Până marți, 21 octombrie, fuseseră deschise zece dosare de daună pentru locuințele afectate. În cazul exploziilor – doar polițele facultative acoperă distrugerile provocate locuinței.
Cea obligatorie este dedicată dezastrelor naturale.
România e încă în urma altor state din regiune în privința asigurării locuințelor, spune Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR, la #10întrebări.
Doar unul din patru proprietari de locuințe din România are o astfel de poliță de asigurare. În țările vecine din Europa Centrală și de Est, procentul variază între 60 și 70%.
Alexandru Ciuncan explică la Europa Liberă de ce e recomandat ca proprietarii să aibă nu doar asigurarea obligatorie prin lege (Polița de Asigurare Împotriva Dezastrelor – PAD), ci și o poliță facultativă.
PAD-ul este obligatorie prin lege și costă în jur de 130 de lei pe an. Teoretic, proprietarii că nu au această asigurare, riscă amenzi. În practică, acestea se acordă arareori.
1. Europa Liberă: Ce tip de locuințe pot fi asigurate prin polița PAD?
Alexandru Ciuncan: În primul rând, există o lege care spune clar că fiecare construcție cu destinație de locuință trebuie să fie asigurată obligatoriu printr-o poliță numită PAD – Polița de Asigurare Împotriva Dezastrelor.
Toate tipurile de locuință pot fi asigurate.
Numai că PAD este obligatorie, asta spune legea. Există o singură excepție, la fel, prevăzută de lege, e vorba de acele locuințe încadrate în clasa de risc seismic – cu bulină roșie, unde legea spune că pentru ele nu se poate încheia o poliță obligatorie PAD.
Însă, în contextul exploziei produse vineri (17 octombrie, n.r.), polița de asigurare facultativă este cea care produce efecte și îi protejează pe proprietarii de locuințe.
2. Europa Liberă: De ce este necesară polița PAD? Câte locuințe sunt asigurate obligatoriu, în prezent, în România?
Alexandru Ciuncan: În acest moment, circa 25% dintre locuințele românilor sunt protejate de o astfel de poliță obligatorie PAD.
Este un procent în creștere în ultimii ani.
Bineînțeles că noi, ca organizație, contăm inclusiv pe reprezentanții autorităților locale – ne referim aici la primari – să informeze corespunzător oamenii, să-i motiveze să încheie această poliță, mai ales că România este una dintre țările cele mai expuse riscului de catastrofă naturală.
Din acest motiv și există acest sistem de protecție obligatoriu în România, un sistem care a fost promovat la început de către Banca Mondială și este absolut normal ca o țară atât de expusă dezastrelor naturale precum România să aibă un astfel de sistem, care să protejeze până la urmă proprietarii și pe noi ca societate.
Mai mult decât atât, dacă nu avem această poliță PAD încheiată, nu putem să ne protejăm locuința la valoarea ei reală.
Alexandru Ciuncan, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
3. Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă o locuință nu este asigurată prin polița PAD?
Alexandru Ciuncan: Cum spuneam, este o prevedere legală. Unde e lege nu e tocmeală să încheiem această poliță obligatorie, este o chestiune de responsabilitate.
Până la urmă este un pas firesc dacă vrem să ne protejăm locuința. E răspunderea noastră ca proprietari și interesul nostru ca proprietari să ne protejăm cel mai de preț bun. Pentru că, de cele mai multe ori, locuința este în multe țări – inclusiv în România – unul dintre cele mai de preț bunuri. Așa că răspunderea este a noastră.
Există în lege și sancțiuni pentru cei care nu încheie asigurarea obligatorie. Primarii pot da amenzi, însă nu neapărat aceasta este soluția.
Soluția este să înțelegem că aceste instrumente financiare, acest sistem de asigurări există tocmai pentru că trebuie să facem ceva sau tocmai pentru a oferi oamenilor un instrument de a-și proteja locuințele.
Studiile pe care le-am realizat împreună cu IRES în ultimii șapte ani ne arată clar o creștere a interesului românilor pentru asigurări de locuință.
Această asigurare a locuinței se află, de fapt, pe primul loc în topul interesului atunci când vorbim despre asigurări. 55% dintre români spun că sunt mai interesați de asigurările de locuințe, urmate apoi de asigurările medicale, de călătorie în străinătate și de asigurările de sănătate.
4. Europa Liberă: Care e situația asigurărilor în mediul rural? Există tipuri speciale de asigurare?
Alexandru Ciuncan: Nu neapărat. Sistemul funcționează așa cum spuneam: cu acea poliță obligatorie și, suplimentar, recomandarea noastră este să ne protejăm locuința printr-o poliță facultativă.
Legat de răspândirea asigurărilor în România, există o situație diferită de la regiune la regiune. Spre exemplu, regiunea București-Ilfov este lideră – cam 30% din locuințe sunt protejate de o poliță facultativă.
De altfel, aici se plătesc și cele mai multe despăgubiri. Pe locul doi se află regiunea Vest – cam 20% din locuințe sunt asigurate.
Ce este important de spus este că, la nivel european, cam 60-62% dintre locuințe sunt asigurate, în Ungaria de exemplu undeva la 70-73% din locuințe sunt asigurate, în Polonia 60%.
Ar trebui să ne gândim care este motivul, totuși, pentru care acești oameni, apropiați nouă, în Europa Centrală și de Est, decid să-și protejeze locuințele printr-o astfel de poliță.
5. Europa Liberă: Cum funcționează asigurările facultative pentru locuințe?
Alexandru Ciuncan: Polița de asigurare este un contract. În plus față de riscurile acoperite de polița obligatorie, în acel contract sunt stipulate clar riscurile pentru care este protejată, împotriva cărora este protejată locuința ta. Și aici vorbim de incendii, explozii ca în cazul din Rahova, furtuni, căderi de corpuri și multe alte riscuri.
La fel, putem să adăugăm și alte clauze dedicate – tehnice, le spunem noi. Tehnic, adică în funcție de specificul fiecărei locuințe. Ca să vă dau un exemplu, putem să ne protejăm și ca urmare a prejudiciilor pe care noi le producem vecinilor.
În cazul în care avem panouri fotovoltaice, acestea pot fi asigurate. Se pot adăuga în acest contract de asigurare facultativă a locuinței și clauze care ne permit să beneficiem de intervenția unor specialiști atunci când avem nevoie.
Important de spus că explozia este unul dintre riscurile de bază acoperite de o poliță de asigurare facultativă a locuinței.
Din păcate, în România avem în fiecare zi, în medie, 19 incendii care afectează locuințele. Avem explozii. Exploziile se află în topul riscurilor care îi îngrijorează pe români. Asta arată cercetările sociologice. Și se plătesc și despăgubiri în creștere ca urmare a acestor riscuri.
Vă dau un singur exemplu: cea mai mare despăgubire plătită în baza unei asigurări facultative de locuințe în 2024, ca urmare a producerii riscului de explozie, a depășit 255.000 lei. Tot anul trecut vorbim de o sumă totală importantă, de peste 183 de de milioane de lei, plătită pentru despăgubiri.
Ar însemna cam 100.000 euro în fiecare zi, plătiți ca despăgubiri doar pentru asigurările de de locuințe.
6. Europa Liberă: Sintetizând, care e diferența între o asigurare obligatorie și una facultativă? De ce e bine să le încheiem pe ambele?
Alexandru Ciuncan: Poliția obligatorie ne protejează doar împotriva a trei riscuri: inundații catastrofale, cutremure și alunecări de teren până într-o valoare a locuinței de 100.000 lei.
Pentru orice alte riscuri și pentru sume asigurate mai apropiate de valoarea reală a unei locuințe avem nevoie de o asigurare facultativă.
De cele mai multe ori, locuința este în multe țări – inclusiv în România – unul dintre cele mai de preț bunuri.
Și dau un exemplu: în cazul unui cutremur, spre exemplu, dacă vorbim de o daună totală, atunci vom primi 100.000 lei din partea companiei care emite aceste polițe obligatorii PAD.
Apoi, în baza poliței de asigurare facultative pe care o avem încheiată, vom primi restul de bani până la nivelul sumei asigurate.
7. Europa Liberă: Ce diferențe existe între asigurarea facultativă pentru un asigurat care e proprietar de apartament la bloc și unul de casă?
Alexandru Ciuncan: Ca și funcționare a polițelor de asigurare, răspunsul este că nu sunt diferențe, pentru că vorbim despre același mecanism de funcționare.
Diferența este dată de întinderea prejudiciului, deci de cât de mare a fost dauna care s-a produs, riscul respectiv despre care vorbim și de nivelul sumei asigurate.
Deci una este să avem un apartament la bloc sau o garsonieră asigurată pentru, de exemplu, 40.000 euro și alta este să avem o casă de vacanță asigurată pentru 200.000 euro.
8. Europa Liberă: Cum trebuie să acționeze un proprietar cu locuința asigurată după un incident major – incendiu, explozie?
Alexandru Ciuncan: În primul rând, trebuie să ia toate măsurile posibile pentru a se pune în siguranță, pentru a se afla în siguranță atât el, cât și familia sau alte persoane care se află în locuință.
În al doilea rând, ar trebui să ia măsuri să limiteze extinderea pagubei. Dacă vorbim despre inundație, ar trebui închisă coloana de apă, de exemplu.
Iar pasul al treilea ar fi să anunțe autoritățile. Trebuie anunțate autoritățile ca să poată interveni în funcție de riscul care s-a produs. Și apoi, bineînțeles, după ce toți acești pași au fost făcuți, trebuie anunțată compania de asigurare, adică notificată.
9. Europa Liberă: Ce recomandați celor care vor să își cumpere o locuință? Ce asigurare să își facă?
Alexandru Ciuncan: Recomandarea noastră este ca întotdeauna să se poarte un dialog deschis cu distribuitorul/brokerul asigurări, în care să se discute deschis despre nevoile fiecăruia, despre tipul de proprietate care se dorește a fi asigurat, despre riscurile specifice acelei zone.
Evident, ne referim aici la asigurarea facultativă. De aici ar trebui să plece discuția.
Una este să asiguri o garsonieră aflată la etajul 10 și alta este să asiguri o casă aflată pe munte, pe un versant care poate că este afectat în mod regulat de inundații.
Trebuie discutat cu distribuitorul de asigurări, explicată situația, văzut ce este mai bine să se asigure, având în vedere specificul locuinței la care ne raportăm.
10. Europa Liberă: Când alegem firma de asigurări cu care închei contract la ce să fim atenți?
Alexandru Ciuncan: Dacă mă uit la asigurările de locuințe, aici este un sistem care funcționează foarte bine în România, cu despăgubiri în creștere de la an.
Însă, ce le recomandăm tuturor este să ia decizii informate, decizii în cunoștință de cauză.
Recomandăm tuturor să stea de vorbă cu distribuitorul lor de asigurări și să vadă exact ce riscuri sunt acoperite, ce riscuri nu sunt acoperite, ce au de făcut în caz de daună și așa mai departe.
Deci, e vorba mai mult despre un exercițiu de comunicare și de a face o alegere informată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
