Anul
școlar 2025-2026 debutează într-un context marcat de măsuri de
criză fiscal-bugetară, necesare pentru a asigura plata salariilor
și burselor în sistemul de educație, a precizat ministrul
Educației, Daniel David, într-un comunicat detaliat.
Ministrul Educației, Daniel David FOTO edu.ro
Ministrul
a explicat și prioritățile pe termen scurt, mediu și lung, precum
și reformele pregătite pentru perioada post-criză.
Criza
fiscal-bugetară a impus măsuri temporare în educație
Daniel
David a declarat că
nimeni nu și-a dorit actualele
măsuri
impuse.
„Suntem
nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii
și burse previzibile și pentru a putea apoi construi o speranță
de dezvoltare în viitor. Cu siguranță, dacă nu era criza
fiscal-bugetară, aceste măsuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost
luate în mod diferit”,
se
arată într-o scrisoare deschisă a ministrului, către oamenii
educație.
El
a subliniat că aceste măsuri nu sunt reformele țintite de el
în sistem,
ci au fost propuse
prin prisma Raportului QX.
Daniel
David a punctat că este vorba despre „intervenții
necesare pentru a avea în acest an și în anii care vin un sistem
funcțional.”
Ministrul
a precizat că aceste măsuri au fost incluse „în Acordul Politic
al Coaliției și au fost detaliate în Programul de Guvernare și în
Legea Fiscal-Bugetară 141/2025” și că implementarea lor s-a
făcut cu respectarea principiului raționalității, în
conformitate cu unele practici europene.
„Am
acceptat implementarea acestora cu condiția de a nu se concedia
oameni și de a nu se reduce salarii, dar și cu respectarea
principiului raționalității și anume că măsurile trebuie să se
regăsească în unele practici ale țărilor din Uniunea Europeană
și, în plus, în perspectiva că unele dintre aceste măsuri vor fi
temporare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să constituie baza
pentru o creștere a sistemului nostru, în anii viitori, educația
având nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive,
angajarea de specialiști (ex.: profesori de sprijin, informaticieni)
și programe naționale de infrastructură (ex.: mai ales cea care
vizează educația timpurie). Implementarea lor s-a făcut la nivelul
ministerului, mereu cu atenție la feedback-ul oamenilor educației
din sistem (elevi, studenți, profesori și sindicate: aici și
aici), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civilă &
autorități locale), pornind de la multe discuții cu aceștia, iar
acolo unde a fost posibil, am implementat sugestiile lor. Multe
lucruri funcționale implementate în legislația secundară emisă
de minister au rezultat și din aceste discuții, inclusiv cu
propuneri constructive avansate cu prilejul protestelor sindicale”,
este continuarea scrisorii.
Mesaj pentru comunitatea educațională
Daniel
David a făcut apel la unitate și responsabilitate:
„Putem
ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și
cu acțiuni raționale și decente, fără a lăsa ca poziționările
diferite să devină animozități sau reacții care afectează
imaginea noastră socială și funcționarea sistemului nostru de
educație. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul
copiilor noștri.”
El
a explicat și motivele comunicării reduse în perioada evaluărilor
internaționale.
„Am ales să comunic mai puțin
în perioada evaluărilor internaționale pentru a nu stimula
controverse care puteau afecta echilibrul financiar al țării. În
aceeași logică, un alt motiv a fost dorința de a mă asigura că
obiectivul cel mai important – plata salariilor și burselor până
la sfârșitul anului – se va realiza și în contextul acestor
evaluări internaționale”,
precizează Daniel David.
Măsuri
concrete pentru anul școlar 2025-2026
Printre
principalele măsuri anunțate se numără:
Norme
didactice și titulari:
„Începem anul școlar 2025-2026 cu un total de aproximativ 214.700
norme în sistem (229.110 în anul școlar 2024-2025), din care
aproximativ 156.390 acoperite cu titulari. Restul vor fi acoperite de
suplinitori – iar suplinitorii calificați contribuie major la
calitatea educației – respectiv în regim de plata cu ora pentru
ce va rămâne liber.”
Creșterea
normei didactice:
„Creșterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menține
în general în zona mediei Uniunii Europene… Această creștere
duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați,
dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării
birocratic-administrative asupra cadrelor didactice.”
Ore
remediale:
Introducerea orelor remediale „creează premisele pentru un program
național cu impact educațional pozitiv în timp. În cadrul acestor
ore copiii (1) consolidează lucrurile învățate, (2) recuperează
competențele neasimilate și (3) învață cum să le utilizeze la
viața de zi cu zi, ceea ce face educația mai atractivă și mai
eficientă.”
Reorganizarea
rețelei școlare:
„Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării
acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în
crearea normei didactice.”
Clase
și limite:
„Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la
schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între
limitele minime – maxime.”
Burse:
Fondul de burse „va fi mai mare decât în anul 2022-2023, fără a
se putea compara cu fondurile de burse din 2023-2024 / 2024-2025…
am prioritizat bursele sociale pentru a putea menține în sistemul
de învățământ preuniversitar copiii din mediile defavorizate.”
Priorități
pe termen scurt, mediu și lung
Daniel
David a detaliat obiectivele sistemului educațional după criza
fiscal-bugetară:
- Pe
termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației
profesorii pensionați pot fi implicați în activități
educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026,
inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu
finalizare în luna august 2026. - Pe
termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării
unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent
universitar angajat de autorități, ca măsură de creștere a
atractivității domeniului. - Pe
termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat
pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. - Indiferent
de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante
pentru sistemul nostru de educație-cercetare) trebuie ajustate
odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară.
Mesaj
final către comunitatea educațională
În
final, ministrul face apel
la optimism și colaborare.
„Vă
invit, dragi oameni ai educației, să confruntăm nemulțumirea din
prezent – o văd în mesaje și proteste, dar nici eu și nici voi
nu am contribuit direct de-a lungul anilor la această situație de
criză fiscal-bugetară –, dar să construim optimist pe aceasta un
viitor mai bun. Putem ieși din această situație doar împreună,
prin solidaritate și cu acțiuni raționale și decente, fără a
lăsa ca poziționările diferite să devină animozități sau
reacții care afectează imaginea noastră socială și funcționarea
sistemului nostru de educație, iar acest lucru trebuie făcut pentru
noi toți, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noștri”,
a scris Daniel David.
