Companiile care au legătură cu armata rusă au stagnat sau au înregistrat o scădere în septembrie, pentru prima dată din 2022.
Datele dintr-un raport al agenției naționale de statistică Rosstat sugerează că sectorul militar-industrial care formează coloana vertebrală a economiei de război a Rusiei ar putea stagna după trei ani de creștere de două cifre, relatează The Moscow Times.
După o creștere de peste 20% față de anul precedent în august, fabricarea de „produse metalice prelucrate” a scăzut cu 1,6% în luna următoare, conform cifrelor Rosstat. Aceeași categorie a înregistrat o creștere de 26,4% în 2023 și de 31,6% în 2024.
Între timp, producția de „alte echipamente de transport”, inclusiv tancuri și vehicule blindate, a scăzut la o creștere de doar 6% față de anul precedent, față de peste 60% în august.
Datele sunt „șocante”
Analiștii de la firma rusă de consultanță MMI au declarat că datele, pe care le-a calificat drept „șocante”, au tras în jos indicele general al industriei manufacturiere, pe care până acum îl susținea.
Industria manufacturieră rusă, în ansamblu, a crescut cu doar 0,4% în septembrie, comparativ cu 2,4% în august, a menționat publicația ciată.
Un analist de la PSB Bank a observat că producția din septembrie a fost cea mai slabă de la începutul anului 2023 încoace și că producția industrială, cel mai mare sector economic al Rusiei, reprezentând peste 30% din PIB, „aproape că a încetat să crească”.
Producția totală a Rusiei a crescut cu doar 0,3% în septembrie 2025, comparativ cu o creștere de 5,6% cu un an mai devreme.
Mai mult, potrivit Institutului de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Științe, 18 din 24 de subsectoare manufacturiere, care cumulează împreună aproape 80% din producția Rusiei, sunt acum în recesiune.
Așteptări pentru o stagnare economică foarte severă
În acest context, Banca Centrală a Rusiei a redus vineri ratele dobânzilor – de la 17% la 16,5% – în încercarea de a sprijini economia. Este a patra reducere consecutivă din iunie, când rata de referință se situa la un vârf de 21% în timp de război.
Banca a menționat într-o prognoză că se așteaptă ca ratele dobânzilor să fie în medie de 13%-15% în 2026, față de o predicție anterioară de 12%-13%, justificându-și estimarea în creștere prin necesitatea de a aborda inflația ridicată și deficitul de forță de muncă.
Perspectiva revizuită a ajustat, de asemenea, creșterea economică prevăzută de Banca Centrală, în scădere la 0,5%-1% față de 1%-2% anterior. De asemenea, a majorat previziunea inflației pentru anul viitor la între 4% și 5%.
„Banca Centrală afirmă, în esență, că anul viitor am putea asista la o stagnare economică foarte severă”, a declarat un economist independent, citat de Moscow Times.
Banca Centrală a Rusiei recunoaște impactul loviturilor ucrainene
Politico notează că este neobișnuit ca o bancă centrală să-și reducă rata dobânzii de politică monetară în timp ce își revizuiește în sus perspectivele inflației, deoarece ratele mai mici sunt de obicei legate de o inflație mai mare, iar băncile centrale au sarcina de a menține stabilitatea prețurilor.
Publicația observă că această mișcare a urmat impunerii de către Statele Unite a sancțiunilor împotriva a două dintre cele mai mari companii energetice din Rusia, Rosneft și Lukoil, și a subliniat că impactul sancțiunilor, coroborat cu necesitatea de a menține o producție ridicată de arme pentru a prelungi războiul, a pus factorii de decizie politică de la Moscova într-o poziție dificilă.
Economia Rusiei a fost, de asemenea, afectată de o campanie susținută de drone ucrainene care vizează rafinăriile de petrol și pune presiune asupra prețurilor combustibililor. Lucru pe care banca centrală rusă a părut să-l recunoască prin afirmația: „Tensiunile geopolitice rămân un factor semnificativ de incertitudine”.
T.D.
