Astfel, după ce șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a acuzat clinicile medicale că ar refuza fondurile acordate pentru investigații medicale pentru că „preferă banii cash”, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a reacționat, explicând că bolnavii ajung să scoată bani din buzunar pentru efectuarea, în timp util, a analizelor medicale „gratuite” pentru că plafonul de laborator se epuizează în primele zile ale lunii, iar afecţiunile pacienţilor nu ţin cont nici de blocajele birocratice de la nivelul instituțiilor statului, nici de subfinanțarea cronică a sistemului.
De asemenea, medicii specialiști cu practică independentă sunt revoltați că majorarea tarifelor decontate în ambulatoriile de specialitate, promisă de ministrul Sănătății pentru 1 august, nu a fost încă aplicată.
Zilele trecute, șeful CNAS, Horațiu Moldovan, a dat vina pe furnizorii de servicii medicale din mediul privat spunând că, de multe ori, aceștia preferă banii „cash”, în detrimentul banilor care sunt decontați de la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru serviciile medicale prestate asiguraților.
Mai mult, acesta a declarat că, anul trecut, în bugetul CNAS a rămas necheltuită o sumă substanțială pentru analize și investigații imagistice, de peste 100 de milioane de lei, deoarece clinicile și laboratoarele aflate în contract cu casele de asigurări ar fi refuzat fondurile.
„Cel puțin la nivelul anului trecut, am avut peste două miliarde de lei alocați pentru investigații de laborator și investigații imagistice, a căror execuție bugetară a fost mai puțin cu 111 milioane. Mai mult decât atât, în ultimul trimestru am avut bani suplimentar, e adevărat că era luna noiembrie, și am întrebat casele, colegii mei care conduceau Casa de Asigurări la momentul respectiv au întrebat casele județene dacă doresc suplimentare pe paraclinic. Răspunsul în unanimitate a fost nu, și ei întrebând, la rândul lor, furnizorii de servicii”, a declarat Horațiu Moldovan, la Digi 24, după ce a fost întrebat de ce mulți români nu pot beneficia de analize decontate de stat.
PALMED acuză subfinanțarea cronică
Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a reacționat la aceste declarații atrăgând atenţia că această situație este cauzată de subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate, de alocarea arbitrară a fondurilor și de blocajele birocratice, nu de refuzul furnizorilor de servicii de a accesa bani publici.
Citește pe Antena3.ro
O firmă din Austria caută personal cu 5.000 de euro pe lună, dar nimeni nu vrea să se angajeze: Nici studii nu cerem
În primul rând, sistemul medical din România este profund subfinanțat, primind o alocare de doar 6,18% din PIB, față de 10%, media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, a transmis PALMED. Inclusiv sumele puse la dispoziție de CNAS sunt insuficiente, acoperind doar 42% din cheltuielile reale din sistemul de sănătate, potrivit studiului „Transparența banilor în sistemul medical românesc”, publicat de ASE la începutul acestui an, restul sumelor necesare fiind acoperite de pacienți, Ministerul Sănătății și, într-o mult mai mică măsură, de autorități locale.
Banii sunt alocați arbitrar, nu „urmează pacientul” – ca în sloganurile oficialilor
Organizația subliniază că „există mai multe motive complementare pentru care pacienții ajung să plătească pentru efectuarea, în timp util, a analizelor medicale”:
Fondurile alocate de CNAS pentru servicii medicale rămân, de multe ori, doar pe hârtie sau în tabele Excel, fără posibilitatea reală de contractare a acestora;
În situațiile în care banii ajung, totuși, în sistemul de sănătate, aceștia nu sunt disponibili simultan pentru toți furnizorii, ci sunt alocați arbitrar, fără să se țină cont de nevoile reale și de principiul declarativ asumat de autorități potrivit căruia «banii urmează pacientul». Totodată, fondurile sunt distribuite lunar, în mod fragmentat, fiind blocată astfel orice inițiativă de planificare strategică a resurselor.
Mai mult, „afecțiunile pacienților nu țin cont de birocrație”, mai spun reprezentanții clinicilor private, subliniind că oamenii au nevoie de opțiuni urgente pentru efectuarea investigațiilor, atunci când sunt bolnavi, nu când mai găsește statul bani necheltuiți de alții și suplimentează fondul de analize, pe final de an, în prag de sărbători.
În general, „plafonul de laborator se epuizează în primele zile ale lunii”, iar pacienții ajung, astfel, să plătească din propriul buzunar investigații care ar trebui acoperite de propriile lor contribuții.
„Într-o dezbatere despre provocările sistemului medical, «nefolosirea banilor publici» reprezintă o afirmaţie în spatele căreia se ascunde, în realitate, o cronică subfinanţare sistemică şi o planificare superficială, gestionată de o platformă informatică în moarte clinică”, conchide PALMED.
„Realitatea din prezent ne arată că bugetele pentru analize sunt nu doar insuficiente, dar și alocate în mod arbitrar și fragmentat. Această situație contribuie la diagnosticarea afecțiunilor în stadii avansate, făcând recuperarea mai grea și de până la zece ori mai costisitoare”, subliniază reprezentanții PALMED.
Peste 30% din toate cheltuielile cu sănătatea din România, direct din buzunarul bolnavilor
Studiul „Transparența banilor în sistemul medical românesc”, amintit de reprezentanții clinicilor private, a relevat că, din totalul cheltuielilor cu sănătatea din România pentru anul 2023, aproape o treime a provenit din buzunarul pacienților, procent considerabil mai mare față de estimările INS.
„Principala schemă de finanțare este reprezentată de Contribuția pentru Asigurările Sociale de Sănătate (CASS), care acoperă 42,66% din totalul cheltuielilor. Acest procent este semnificativ, mai ales în contextul percepției generale că veniturile din CASS sunt „prea mari” sau că fondurile colectate ar fi utilizate în alte scopuri decât sănătatea. Totuși, este important de reținut că veniturile din CASS acoperă mai puțin de jumătate din totalul cheltuielilor cu sănătatea, contrar percepției publice. Dimpotrivă, potențialul de finanțare a cheltuielilor din această sursă de venit este mai mare, având în vedere că peste 5 milioane de asigurați, deși realizează venituri, nu achită contribuții de sănătate.
A doua cea mai importantă schemă de finanțare este reprezentată de Plățile directe din buzunarul pacienților (Out-of-pocket – OOP), estimate la 30,05% din totalul cheltuielilor.
Acest procent ridicat indică o presiune semnificativă asupra pacienților și subliniază insuficiența finanțării publice prin FNUASS, ceea ce conduce la o dependență ridicată de plățile directe pentru servicii medicale. Valoarea estimată în acest studiu pentru plățile directe este cu 40% mai ridicată decât cea estimată de Institutul Național de Statistică. În ciuda limitărilor întâmpinate în aplicarea metodologiei propuse în acest raport pentru calculul plăților directe, echipa de proiect consideră că ele sunt mai apropiate de realitate decât valorile comunicate de INS”, se arată în studiul realizat de ASE.
Conform documentului, a treia sursă ca pondere în totalul cheltuielilor din Sănătate o reprezintă bugetul de stat, incluzând atât bugetul Ministerului Sănătății, cât și al altor ministere cu rețea sanitară proprie, precum și subvențiile alocate FNUASS. Acestea însumează 20,48% din cheltuielile totale, adică 20,222 de miliarde de lei.
În cadrul acestei surse, un rol determinant pentru finanțarea adecvată a sistemului de asigurări sociale de sănătate îl au subvențiile pentru echilibrare, precizează autorii raportului, însă acestea „pe cât sunt de importante pentru Fond, pe atât sunt de impredictibile, ceea ce împiedică planificarea anuală și multianuală a cheltuielilor la nivelul necesarului și în concordanță cu obiectivele sistemului de sănătate”.
Taxele clawback reprezintă 4,54% din totalul cheltuielilor, o contribuție direct proporțională cu valoarea consumului de medicamente compensate, iar restul schemelor de finanțare, cum ar fi bugetele locale, abonamentele de sănătate și asigurările private, au ponderi mai mici, sub 1% fiecare, ceea ce demonstrează o utilizare limitată a acestor surse alternative de finanțare în comparație cu principalele scheme de mai sus.
În ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, același studiu a arătat că, de-a lungul perioadei analizate (2013 – 2022), România s-a poziționat în mod constant la mai puțin de jumătate din media UE (10,9%) ca procent din PIB, cu un decalaj considerabil față de majoritatea țărilor europene. Spre exemplu, Germania alocă sănătății 12,9% din PIB, Franța 12,3 %, Austria 12,1%.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Doctorii din ambulatorii se simt mințiți: riscă închiderea cabinetelor
Și cei peste 10.000 de medici specialiști care își desfășoară activitatea în cadrul ambulatoriilor clinice de specialitate și care s-au bucurat când ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, luna trecută, majorarea punctului per serviciu medical la 6,5 lei, de la 1 august, și apoi la 8 lei, începând din ianuarie 2026, se declară dezamăgiți, după ce s-au ales doar cu promisiunea. Ba, mai mult, partea de finanțare a ambulatoriului clinic de specialitate pentru anul 2025 a dispărut cu totul din programul de eficientizare a Sănătății, avertizează medicii.
„În prezent, valoarea punctului per serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate este de 5 lei, nemodificată de peste un an și cu mult sub realitatea financiară a anului 2025. (…) Constatăm azi, cu mare dezamăgire, că promisiunile făcute nu și-au găsit încă forma aplicabilă și că din programul de eficientizare a sistemului de sănătate a dispărut cu totul partea de finanțare a ambulatoriului clinic de specialitate pentru anul 2025. Amânarea implementării creșterii valorii punctului de la 1 august cu scopul de a întări sistemului medical prespital transmite un puternic semnal negativ atât în rândul medicilor, cât și al pacienților români, beneficiari ai asigurărilor de sănătate, cu scăderea majoră a încrederii în clasa politică”, arată Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă (PMSPI), într-o scrisoare deschisă adresată, luni, premierului Ilie Bolojan.
Organizația îi solicită, totodată, șefului Executivului, un calendar oficial cu etapele implementării acestor măsuri.
Doctorii susțin că sunt în situația „de a nu mai putea supraviețui pentru următoarele 6 luni în condițiile actuale de inflație, taxe și impozite crescute, de a nu mai putea asigura salariile angajaților și calitatea înaltă a actului medical de până acum”.
Ei mai cer „explicații clare și concrete referitor la amânarea măsurilor de creștere a valorii de punct, așa cum a fost anunțată public” și dezbateri la care să participe decidenții împreună cu organizațiile profesionale și patronale ale medicilor pentru găsirea unor soluții de susținere fiscală a cabinetelor independente pentru a preîntâmpina scăderea accesului pacienților la consultații gratuite.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
