Calotele glaciare din Arctica și Antarctica, simboluri ale fragilității climatului, se topesc într-un ritm alarmant. Aceste mase uriașe de gheață conțin suficientă apă pentru a ridica dramatic nivelul mărilor, iar pierderea lor reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa planetei.
Geoingineria polară: soluție salvatoare sau iluzie periculoasă?
Sub umbrela „geoingineriei polare”, tot mai multe proiecte îndrăznețe propun metode artificiale de răcire a regiunilor polare. Printre ele:
pomparea apei de mare pe suprafața gheții pentru a o îngroșa;
acoperirea gheții cu mărgele de sticlă pentru a reflecta lumina solară;
perdele gigantice fixate pe fundul oceanului pentru a bloca apele calde;
injectarea de particule reflectorizante în atmosferă;
fertilizarea oceanelor cu nutrienți pentru stimularea planctonului absorbant de carbon.
Citește pe Antena3.ro
Soția unui fost prim-ministru nepalez a fost arsă de vie în casă de protestatarii furioși
Potrivit raportului publicat în revista Frontiers in Science, toate aceste propuneri „eșuează la testul fezabilității” și ar genera efecte secundare grave.
Riscuri uriașe pentru ecosistemele fragile
Studiul arată că niciuna dintre metode nu a fost testată la scară reală. De exemplu, „perdelele marine” ar perturba habitatele balenelor și focilor, iar perforarea ghețarilor pentru evacuarea apei ar putea contamina medii naturale neatinse. În plus, particulele pulverizate în atmosferă ar modifica tiparele climatice globale.
Un caz controversat este cel al mărgelelor de sticlă destinate să reflecte soarele. Proiectul Arctic Ice Project a fost abandonat după ce teste de toxicitate au indicat riscuri majore pentru lanțul trofic arctic.
Costuri astronomice și eficiență redusă
Prețul acestor intervenții depășește 10 miliarde de dolari fiecare, cu proiecte precum perdelele subacvatice estimate la 80 de miliarde pentru doar 80 de kilometri. Chiar și dacă ar fi realizabile, experții avertizează că nu ar putea fi implementate suficient de rapid și pe scară largă pentru a contracara criza climatică, potrivit CNN.
„Aceste idei devin o distragere de la ceea ce știm deja că trebuie făcut: reducerea emisiilor de carbon”, a declarat glaciologul Martin Siegert, coordonator al studiului.
O comunitate științifică divizată
În timp ce unii cercetători consideră geoingineria polară o „capcană periculoasă”, alții susțin că este esențial să fie explorată, în condițiile în care planeta rămâne mult în urmă în reducerea emisiilor.
„Nu putem exclude complet aceste idei. Trebuie discutate și evaluate în raport cu riscurile reale ale inacțiunii”, afirmă Shaun Fitzgerald, director al Centre for Climate Repair de la Universitatea Cambridge.
Totuși, mulți experți atrag atenția că regiunile polare sunt ecosisteme unice și extrem de fragile. „Odată distruse, sunt pierdute pentru totdeauna”, avertizează Siegert.
