Uneori, nu ceea ce se spune contează cel mai mult, ci reacţia.
La Forumul Economic de la Vladivostok, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat un avertisment Occidentului: să nu se gândească să trimită soldaţi, nici măcar sub formă de forţe de menţinere a păcii, în Ucraina, scrie Steve Rosenberg, într-o analiză pentru BBC, de la Vladivostok.
„Dacă vor apărea acolo trupe, mai ales acum, cât timp luptele continuă, noi plecăm de la premisa că acestea vor fi ţinte legitime pentru distrugere”, a declarat liderul de la Kremlin.
Sala a izbucnit în aplauze. Oficialii şi oamenii de afaceri prezenţi au părut să primească cu entuziasm ameninţarea.
„Reacţia a fost tulburătoare”, notează Rosenberg.
A doua rundă de aplauze a venit când Putin a sugerat că ar fi dispus să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar doar la Moscova, pe „pământ rusesc”.
În exterior, propunerea a fost catalogată drept „neserioasă”, un exemplu de trolling politic. Dar ea reflectă, spune Rosenberg, poziţia actuală a Kremlinului: „Vrem pace, dar numai în termenii noştri. Nu acceptaţi termenii? Atunci nu va fi pace”.
Această atitudine intransigentă e alimentată de mai mulţi factori:
- Convingerea că Rusia are iniţiativa pe frontul ucrainean.
- Diplomaţia: în China, Putin s-a afişat cu lideri din ţări precum China, India sau Coreea de Nord, semnalând că Rusia nu e izolată.
- America: luna trecută, preşedintele american Donald Trump l-a invitat pe Putin la un summit în Alaska. Deşi Trump a lansat ameninţări cu sancţiuni şi a fixat termene pentru un acord de pace, el nu le-a pus în aplicare. Kremlinul percepe asta ca pe o slăbiciune, întărindu-i încrederea.
Putin îl laudă public pe Trump pentru eforturile de pace, dar respinge propunerile de încetare a focului şi refuză orice concesii.
De aici şi dilema: unde rămân perspectivele pentru pace?
Putin afirmă că vede „lumina de la capătul tunelului”. Însă, observă Rosenberg, Rusia şi Occidentul par să se afle în „tuneluri diferite, pe drumuri diferite, cu destinaţii diferite”.
Pentru Ucraina şi Europa, obiectivul este oprirea luptelor, oferirea de garanţii de securitate Kievului şi prevenirea unei noi invazii. Pentru Putin, „lumina” ar însemna victoria Rusiei şi construcţia unei noi ordini mondiale care să-i servească intereselor.
„În privinţa păcii, e greu de imaginat unde şi când aceste două autostrăzi atât de diferite s-ar putea întâlni”, concluzionează Rosenberg.
