Potrivit Financial Times (FT), Vladimir Putin caută din nou să-l convingă pe președintele american Donald Trump să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a preda regiunea Donbas – un teritoriu pe care armata rusă îl ocupă parțial după 11 ani de lupte.
Ziarul relatează că, în timpul ultimei lor întâlniri de la Casa Albă, Donald Trump i-a transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să-i dea Rusiei întregul Donbas, o zonă formată din două regiuni ucrainene – Donețk și Luhansk -, ocupate parțial de armata rusă și în rest apărate de armata ucraineană.
Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, principalul intermediar al lui Trump pe lângă Kremlin, ar fi declarat delegației ucrainene că Donbasul ar trebui predat deoarece este „în mare parte vorbitor de limbă rusă”, el preluând astfel una dintre vechile linii de propagandă ale Kremlinului.
Așadar, ce este Donbasul? Și de ce este Rusia atât de obsedată de el?
Unde este Donbasul?
Donbas este o regiune istorică din estul Ucrainei. Termenul „Donbas” este o prescurtare de la „Bazinul carbonifer Doneț”, numit după râul Siverskii Doneț, care traversează regiunea.
Denumirea este folosită încă din secolul XIX și se referă nu numai la regiunile moderne Donețk și Luhansk, ci și la părți din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk și chiar și din regiunea rusă Rostov.
Recomandări
Un fost judecător al CCR are 10.000 de euro pensie și e bucuros că rămâne cu toți banii, după decizia CCR: „Avem dreptul. Nu înțeleg ce atâta tam-tam”
Donbas este considerată „inima industrială și minieră a Ucrainei”. În același timp, regiunea are și numeroase terenuri agricole care înconjoară centrele sale industriale.
Donețk și Luhansk, cele două regiuni care alcătuiesc nucleul Donbasului, au fost mult timp puteri economice construite datorită exploatării cărbunelui, oțelului și metalelor.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început în Donbas
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu a început în 2022, ci în 2014, odată cu anexarea Crimeei și declanșarea conflictului militar din Donbas. Din acest motiv ucrainenii se referă adesea la 2022 ca la începutul fazei complete a unui război care deja făcea ravagii de ani de zile.
Moscova a încercat inițial să-și mascheze agresiunea militară. În timp ce se lăuda cu anexarea Crimeei, își nega implicarea în războiul din Donbas, promovând narațiunea falsă conform căreia Ucraina ar lupta cu „separatiști” locali, nu cu soldați ruși fără uniforme.
În realitate, nu a existat o mișcare separatistă autentică. Așa-zisele republici populare Donețk și Luhansk au fost creații ale Kremlinului – înarmate, finanțate și conduse de regimul de la Moscova, ca parte a unei ample campanii de destabilizare a Ucrainei.
Puterea economică a Ucrainei
Pentru o mare parte din istoria modernă a Ucrainei, Donbas a fost motorul său economic. Înainte de lansarea invaziei ruse, regiunile Donețk și Luhansk găzduiau sute de uzine metalurgice, mine de cărbune și complexe chimice care exportau la nivel global.
Potrivit Centrului pentru Cercetări Economice și de Afaceri, cu sediul la Londra, regiunea reprezenta aproximativ 15,7% din PIB-ul Ucrainei și 14,7% din populația sa înainte de 2014.
Războiul declanșat de Rusia a schimbat totul. Activitatea multora dintre aceste întreprinderi a ajuns într-un punct mort, deoarece atacurile rusești au distrus proprietăți industriale, în timp ce milioane de localnici s-au văzut nevoiți să fugă din calea ostilităților. Bocadele dintre Ucraina și teritoriile ocupate de Rusia au abolit comerțul.
Invazia a dus, de asemenea, la o scădere a exporturilor și a investițiilor străine în Ucraina. Conform aceluiași centru de cercetare, Ucraina a pierdut 102 miliarde de dolari în perioada 2014 – 2021 din cauza războiului din Donbas.
Totuși, unele afaceri au continuat să funcționeze. La începutul acestui an, o mină de cărbune esențială pentru industria siderurgică a Ucrainei a fost forțată să-și închidă porțile pe fondul înaintării armatei ruse. Este vorba de ultima mină de cărbune cocsificabil a Ucrainei.
Donbasul înseamnă și oameni, nu doar teritoriu
Costul uman al războiului este imens. Între 2014 și februarie 2021, cel puțin 3.400 de civili și 4.400 de soldați ucraineni au fost uciși în Donbas, conform datelor culese de ONU. Aproape 20.000 au fost răniți.
Cel puțin două milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza luptelor. Aproximativ același număr de oameni a continuat să trăiască sub ocupație rusească – în mijlocul sărăciei, îndoctrinării Kremlinului și focului încrucișat de-a lungul frontului.
Începând cu 2022, Rusia a distrus numeroase orașe și sate din regiune. Numai în Mariupol, care număra aproximativ 500.000 de oameni înainte de lansarea așa-zisei „operațiuni militare speciale”, la 24 februarie 2022, Rusia a ucis până la 75.000 de civili în acest oraș de pe țărmul Mării Azov.
„Regiunea Donețk nu este ca o pâine caldă care poate fi dată mai departe”, spune Oleksii Ladika, un jurnalist din Kramatorsk înrolat acum în Brigada 92 de Asalt a Ucrainei.
„Vreau să-și amintească că fiecare de aici are propria familie, are oameni dragi, are o speranță și o dorință pentru o viață pașnică și un viitor pentru copiii săi, la fel ca oricine altcineva din lume”, adaugă el.
Regiunea „vorbitoare de limbă rusă”
Unul dintre cele mai vechi mituri ale Moscovei este acela precum că Donbasul aparține „în mod natural” Rusiei, deoarece mulți dintre locuitorii săi vorbesc limba rusă. În realitate, limba nu reflectă naționalitatea sau preferințele politice.
Înainte de 2014, marea majoritate a locuitorilor din Donețk și Luhansk se identificau drept cetățeni ucraineni. Sondajele arată că majoritatea oamenilor își doreau să rămână în Ucraina.
Rusia a exploatat mult timp legăturile lingvistice pentru a-și justifica agresiunea – dar a vorbi limba rusă nu înseamnă a sprijini Moscova.
Un sondaj realizat în perioada 24 aprilie – 4 mai 2025 de centrul de reflecție Razumkov, cu sediul la Kiev, constată că 82% din populația vorbitoare de limbă rusă din Ucraina are o opinie negativă despre Rusia.
Afirmațiile Kremlinului precum că „salvează” ucrainenii vorbitori de limbă rusă nu sunt transpuse în realitate, ținând cont de distrugerile provocate de armata rusă. Ani de neglijență și pagube provocate de război au lăsat zonele ocupate de Rusia în regiunile Luhansk și Donețk cu o infrastructură abia funcțională, ceea ce a dus la o criză a apei în vara acestui an.
Donbasul ca fortăreață militară
Adevăratul motiv din spatele interesului lui Putin de a cuceri Donbas este cel mai probabil de natură militară.
Până la mijlocul lunii august, Rusia ocupa 19% din teritoriul Ucrainei după 11 ani de război.
Regiunea Luhansk este aproape în întregime sub controlul armatei ruse, în timp ce forțele ucrainene continuă să apere cu înverșunare încă aproximativ 6.600 de kilometri pătrați din Donețk, mai ales orașele-cheie Pokrovsk, Sloviansk și Kramatorsk.
Putin vrea neapărat să ocupe întregul Donbas și încearcă pe cale politică, din moment ce nu poate pe cale militară. După cum notează The Economist, adevăratul motiv constă în dorința liderului rus de a pune mâna pe „centură de fortărețe” a Ucrainei – o porțiune de 50 de kilometri de orașe puternic fortificate, de la Sloviansk și Kramatorsk până la Drujkivka și Kosteantînivka.
Această rețea de fortificații, tranșee, câmpuri minate și bariere antitanc a fost consolidată constant din 2014 încoace. După ocuparea orașului Bahmut, în 2023, Ucraina și-a intensificat eforturile de a întări linia.
Situația din Donbas în acest moment
Potrivit Financial Times, în timpul întâlnirii sale cu Zelenski, Trump a reiterat în repetate rânduri punctele de vedere ale lui Putin – contrazicând uneori propriile sale remarci făcute recent despre slăbiciunea Rusiei.
În pofida faptului că a susținut ulterior că nu i-a cerut lui Zelenski să cedeze Donbasul, întâlnirea de la Casa Albă a subliniat imprevizibilitatea poziției lui Trump și deschiderea sa de a lua în considerare cerințele maximaliste ale lui Putin, notează sursa citată.
Pentru Kiev, ideea de a ceda Donbasul este de neconceput. Ar însemna să predea Rusiei un teritoriu pe care armata invadatoare nu a reușit să-l cucerească din 2014 încoace.
Andreas Umland: Donbasul îi poate deschide lui Putin calea către Kiev, „premiul cel mare”
„Conform Constituției ruse, modificată în 2022, regiunea Donețk, printre altele, face parte oficial (deși ilegal) din Federația Rusă. În calitate de așa-numit «garant al Constituției Rusiei, Putin este obligat să asigure îndeplinirea acesteia.
Și mai importantă decât această formalitate este semnificația simbolică și strategică a regiunii din extremul est al Ucrainei și incapacitatea Rusiei de a o cuceri, după mai bine de 11 ani de război. Stânjenala evidentă care reiese pentru Putin din această situație este un motiv major pentru cererea sa de capitulare a Ucrainei.
Fortificațiile puternice, amplasarea geografică și caracteristicile geologice ale părții din Donbas deținute de armata ucraineană sunt semnificative din punct de vedere militar. Dacă teritoriul ar intra sub control rusesc, acest lucru ar deschide calea pentru noi înaintări în interiorul Ucrainei. De asemenea, este o zonă cu resurse naturale semnificative.
Moscova încearcă să facă din Washington agentul său în negocierile trilaterale privind problema Donbasului. Dacă Trump va crește presiunea asupra lui Zelenski pentru a accepta o concesie teritorială în Donbas, Putin nu poate decât să câștige. Dacă Zelenski refuză, lui Trump i s-ar părea că nu vrea să facă pace și, prin urmare, ar fi o problemă pentru eforturile sale de pace, precum și pentru ambițiile de a obține Premiul Nobel pentru Pace. Dacă Zelenski este de acord, Rusia va obține un avantaj strategic pentru următorul său atac asupra centrului Ucrainei.
În cel mai favorabil scenariu pentru Moscova, concesiile teritoriale făcute de către Zelenski Rusiei ar putea declanșa un război civil în Ucraina. O astfel de escaladare politică internă este unul dintre principalele obiective ale Moscovei încă de la anexarea Crimeei, în 2014, începutul invaziei militare ruse din Ucraina.
După cum a arătat clar cursul războiului încă din primăvara anului 2022, premiul final pentru Rusia este orașul Kiev – nu estul sau sudul Ucrainei”, explică analistul suedez în probleme de securitate și afaceri internaționale Andreas Umland într-un articol publicat în Kyiv Post.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
