Piața muncii din România rămâne puternic fragmentată în 2025, cu diferențe uriașe la capitolul venituri salariale, atât de la un județ la altul, cât și între domeniile de activitate, relevă o analiză dată publicității de o companie de recrutare. Astfel, dacă în județe mai sărace, precum Vrancea sau Vaslui, salariile medii abia ating 4.000 de lei net, în București media urcă la peste 6.700 de lei net, iar în pozițiile de top din domeniile IT și financiar veniturile ajung chiar la 35.000 lei net pe lună.
„Diferențele între regiuni și între industrii arată o piață a muncii fragmentată, în care cererea pentru forță de muncă specializată depășește clar oferta”, transmite firma de HR Prohuman APT, care a realizat o radiografie a salariilor oferite candidaţilor din România, în procesele de recrutare gestionate de companie.
Cele mai mari salarii, în Capitală și în Cluj
Analiza arată că Bucureștiul conduce clasamentul salarial în România, cu un salariu net lunar de aproximativ 6.700 de lei (echivalentul a circa 1.300 de euro), fiind urmat îndeaproape de orașul Cluj-Napoca.
„În medie, în București salariul net este 6.749 lei, urmat de Cluj (6.335 lei) și Timiș (5.755 lei). La polul opus, județe precum Vrancea, Vâlcea sau Vaslui rămân în jurul pragului de 4.000 lei net/lună”, potrivit firmei da HR.
Pentru aceleași posturi, decalajele dintre un județ și altul pot atinge 30–40%, mai ales în domeniile IT, financiar-contabil și inginerie, subliniază recrutorii firmei Prohuman APT. Potrivit acestora, în acest an nu au fost creșteri semnificative ale salariilor, ci doar creșteri ușoare pentru a compensa inflația „cât de cât”.
„În 2025 nu s-a simțit o evoluție pregnantă a salariilor în anumite industrii, ci au avut o creștere ușoară, naturală pentru a acoperi cât de cât inflația. Majoritatea companiilor au menținut creșterea salarială anuală, însă fără să existe creșteri semnificative”, explică Ionela Borsan, recruitment manager al firmei de HR.
Citește pe Antena3.ro
Caz șocant la Timișoara: Un copil de 6 ani a fost găsit mort în cadă, cu un uscător de păr lângă el
Specialiștii în Inteligență Artificială, la mare căutare
Pe segmentul așa-numitelor „gulere albe” (white-collar), recrutorii firmei de HR spun că este o competiție intensă pentru specialiști în AI (inteligenţă artificială).
Spre exemplu, un inginer de software care construiește și automatizează modele predictive de machine learning (AI/ML Engineer) are în mod uzual între 3.000 și 5.000 de euro, iar cei mai buni ajung și la echivalentul a 7.000 de euro. La fel și cei aflați în pozițiile de top din domeniul financiar.
„Un AI/ML Engineer câștigă în mod obișnuit între 15.000–25.000 lei net/lună, iar în partea superioară a pieței apar pachete de până la 35.000 lei net/lună pentru roluri senior/executive precum CTO sau Director Financiar.
La entry-level, tehnologia domină în continuare: un programator junior obține 1.500–2.500 de euro net/lună, iar un customer support care vorbește limbi nordice în orașe precum Brașov pornește de la 6.500 lei și poate urca spre 9.000 lei net/lună”, susţin reprezentanții furnizorului de servicii de recrutare.
Venituri ridicate pentru șoferii de TIR și cei care au o meserie tehnică
Sudorii și strungarii moderni (adică cei care supraveghează și întrețin mașini de prelucrare comandate de calculator, precum strunguri, frezări sau routere CNC) câștigă în jur de 1.000 de euro, iar pentru electricieni se oferă, „în mână”, chiar și mai mult de 1.500 de euro.
„În meseriile tehnice fără diplomă universitară, veniturile sunt ridicate. Mai exact, sudorii și operatorii CNC câștigă între 4.500 – 5.500 lei net/lună, iar electricienii obțin frecvent 6.000–8.000 lei net/lună, cu variații pe orașe și industrie” , arată grilele de salarizare comunicate de firma de HR.
De asemenea, în domeniul transporturilor, se poate ajunge la un venit salarial de până la 3.000 de euro pe lună.
„Șoferii internaționali de TIR ating constant salarii de 9.000 lei net pe lună, iar pe rute și proiecte mai complexe pot ajunge chiar și la salarii de 15.000 lei net lunar”, arată analiza publicată ieri.
Recrutarea a devenit mai dificilă
Specialiștii avertizează, totodată, că recrutarea devine tot mai dificilă și durează mai mult, ceea ce este „un alt semn al tensiunilor din piață”.
Concret, dacă înainte un post „blue-collar” (muncitor necalificat/calificat cu halat albastru – cei care efectuează muncă manuală sau meșteșuguri fizice, implicând abilități tehnice, și care sunt angajați în sectoare precum construcții, minerit, agricultură sau fabrici) se acoperea în două săptămâni, în prezent vorbim de 4–6 săptămâni în orașe precum Brașov, iar pentru poziții tehnice sau IT procesele se întind frecvent la 2–3 luni, potrivit specialiștilor firmei de recrutare.
„În București, rolurile de specialiști ajung până la 90 de zile, pe fondul cerințelor crescute și al proceselor de selecție mai complexe. În paralel, costurile de recrutare cresc în inginerie, energie (inclusiv verde), farma, IT&C și financiar-contabil, din cauza deficitului de candidați și a ofertelor salariale necesare pentru a atrage și reține talente”, exemplifică Ionela Borsan.
„Schimbarea vine și dinspre noile generații. Tinerii refuză programele rigide și schimburile, cer predictibilitate, autonomie și oportunități reale de creștere. Angajatorii care nu ajustează politicile interne – program, selecție, beneficia – pierd rapid accesul la candidații potriviți”, explică Sorina Donisa, managerul companiei, precizând că două domenii importante, precum sănătatea și construcțiile, rămân în continuare sub presiunea deficitului de personal.
Potrivit acesteia, diferențele dintre București și Cluj, pe de o parte, și județele cu salarii minime, pe de altă parte, confirmă un ritm de dezvoltare neuniform: „În cursa pentru forța de muncă înalt calificată, câștigă companiile care combină salariile competitive cu flexibilitate, procese rapide de recrutare și stabilitate”.
„Transporturile și tehnologia trag în sus grilele salariale, în timp ce sănătatea și construcțiile rămân sub presiunea deficitului de personal”, spune Sorina Donisa, CEO Prohuman APT.
