Deși cei mai mulți români declară că au încredere în recomandările venite direct de la medici ori de la instituțiile oficiale, când vine vorba de sănătate, mai mult de două treimi caută săptămânal sau chiar zilnic sfaturi medicale în mediul online, relevă o cercetare națională despre alfabetizarea în sănătate din țara noastră. Sursa virtuală de informare diferă: în timp profesorii se orientează către YouTube, mai ales pentru tutoriale și interviuri cu specialiști, Facebook adună părinți în grupuri tematice, iar Instagram și TikTok sunt preferate de tineri pentru clipuri scurte despre un stil de viață sănătos. Și nivelul de educație intervine în filtrarea informațiilor medicale: cei „cu liceu” se uită preponderent în gura vloggerilor, în timp ce românii cu studii superioare preferă studiile și articolele științifice.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei informaționale, în ultimii ani, accesul la informația medicală a devenit mai facil, însă canalele prin care oamenii o caută și o filtrează diferă semnificativ în funcție de vârstă, rol social și situație de viață.
„Studiul despre consumul de informație și alfabetizarea în sănătate în România”, dat publicității de Asociația Credu, face o radiografie la nivel național a felului în care românii informează și acționează pe teme de sănătate.
Cercetarea, desfășurată în aprilie–august 2025 pe un eșantion de peste 1.000 de respondenți, a vizat patru categorii principale – adulți, părinți, profesori și tineri – și scoate în evidență atât oportunități oferite de tehnologie, cât și lipsurile în transformarea informației pentru sănătate în prevenție concretă.
Ce canale de informare sunt preferate
Majoritatea românilor își caută informații medicale în contextul unei probleme de sănătate, fie personale, fie familiale, însă și prevenția este o motivație puternică. În ceea ce privește canalele de informare, studiul arată că nici profesorii nu prea mai pun mâna pe carte, ca să spunem așa.
Mai exact, pentru toate categoriile incluse în studiu predomină formatul digital: doar 26% dintre adulți și părinți au spus că mai apelează la cărți și, în mod surprinzător, doar 15% dintre profesori.
Citește pe Antena3.ro
Celebrele gemene siameze Abby și Brittany au adus pe lume un copil. Tatăl este un fost soldat american
Publicul majoritar pornește de la web, spun autorii studiului:
• Site-uri și platforme medicale – Peste 90% dintre participanții la studiu au afirmat că încep documentarea de aici, căutând descrieri de simptome, recomandări de tratament și explicații despre analize.
• YouTube – este a doua opțiune, mai ales pentru tutoriale, animații și interviuri cu specialiști (61% adulți, 68% profesori).
• Rețele sociale:
– Facebook adună în grupuri tematice comunități de părinți care schimbă experiențe despre îngrijirea copiilor sau diete speciale. „Părinții valorifică Facebook ca loc de sprijin emoțional și de recomandări «testate» de alți părinți; au nevoie de limbaj simplu și exemple concrete”, relevă cercetarea.
– Instagram și TikTok sunt folosite mai ales de tineri pentru clipuri scurte despre un stil de viață sănătos.
– Profesorii se îndreaptă către grupurile de discuții de pe WhatsApp pentru schimb rapid de informații și către emisiuni audio de tip podcast pe care le ascultă în drum spre școală.
Tinerii preferă formate ultrarapide (Reels, TikTok, „snackable” audio), în timp ce adulții mai în vârstă se orientează spre conținut aprofundat (articole detaliate, webinarii periodice).
Gradul de educație, decisiv în felul în care este filtrată informația
Dacă accesul la informație este larg, nivelul de încredere variază considerabil. Autorii cercetării spun că românii fac diferența între autoritatea medicului și multitudinea de surse online, iar „gradul de educație joacă un rol decisiv în felul în care este filtrată și aplicată informația”.
Medicul rămâne reperul principal, relevă în mod surprinzător studiul, 78% dintre participanți declarând că au mare încredere în recomandările venite de la specialiști sau instituții oficiale.
Însă nivelul de școlarizare schimbă filtrele:
Respondenţii cu studii liceale urmăresc frecvent materiale realizate de creatori de conţinut populari (clipuri motivaţionale, poveşti personale).
În rândul celor cu diplomă universitară, interesul pentru astfel de materiale coboară sub 15%, aceștia preferând surse științifice.
Pentru cei cu studii postuniversitare, mai puțin de 5% iau în calcul sfaturi venite de la un vloggeri; în schimb, aceştia verifică sursa ştiinţifică, autorul şi bibliografia înainte de a aplica un sfat.
De asemenea, comunitățile online, cum sunt forumurile și grupurile de discuții pe WhatsApp, sunt căutate pentru validare emoțională și sprijin practic: nu doar informația contează, ci și sentimentul de apartenență și solidaritate.
„Autoritatea medicală rămâne pilonul de încredere, dar educația dictează cât de critic este filtrată informația. Cu cât crește nivelul de școlarizare, cu atât scade influența conținutului neacreditat. În paralel, comunitățile online completează recomandarea medicului prin sprijin practic și emoțional. Programelor viitoare de educație pentru sănătate le revine sarcina de a conecta cele două lumi: expertul și experiența trăită”, spune Oana Voicu, președinte Asociația Credu și coordonator programe educație pentru sănătate. Aceasta subliniază că românii sunt curioși și foarte activi online și dornici să afle cum pot trăi mai sănătos, dar „problema apare după ce închid ecranul: doar aproximativ 45% fac pasul de la lectură la acțiune”.
Doar o treime își schimbă obiceiurile
Studiul arată, de asemenea, că doar o treime își schimbă obiceiurile, iar principalele bariere sunt:
• Suprainformarea: prea multe articole și videoclipuri generează oboseală informațională și amână deciziile.
• Limbajul medical: adesea greu de înțeles, pentru că termenii folosiți nu sunt explicați într-o formă simplă, care să arate ce înseamnă concret în viața de zi cu zi.
• Lipsa cadrului organizat de sprijin îngreunează schimbarea obiceiurilor de sănătate, care se mențin mai ușor atunci când sunt susținute prin familie, școală sau inițiative publice.
• Reținerea informației nu înseamnă automat a o pune în practică: oamenii își amintesc ce au citit, dar fără declanșatori concreți – spre exemplu, un SMS care amintește de analizele anuale făcute de ziua de naștere sau un ghid simplu cu pașii pentru un control -, schimbarea de comportament rămâne limitată, arată autorii cercetării.
Informația medicală devine aplicabilă atunci când este livrată prin formate simple și accesibile: clipuri video de câteva minute, pe un singur subiect; podcasturi scurte, de tip întrebări și răspunsuri cu medici; ghiduri „pas cu pas” (infografice, liste de verificare) pentru acțiuni concrete precum programarea la screening; teste rapide și jocuri de rol pentru fixarea cunoștințelor la clasă și acasă; comunități de practică și ateliere periodice.
