O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), cu impact direct asupra dosarelor de evaziune fiscală aflate pe rolul instanțelor, a stârnit controverse după ce pe site-ul instituției au fost publicate, succesiv, două soluții diametral opuse. Reprezentanții ÎCCJ susțin că situația a fost cauzată de o „eroare umană” de publicare, nu de o schimbare a soluției adoptate de judecători.
Ce a decis completul de nouă judecători
Luni, un complet format din nouă judecători, constituit pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, a analizat o sesizare formulată de Curtea de Apel București – Secția I penală. Instanța a solicitat clarificarea interpretării art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024.
Întrebarea adresată ÎCCJ a vizat dacă neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină sau nu neregularitatea actului de sesizare a instanței și, implicit, restituirea cauzei la procuror.
Două soluții opuse, publicate succesiv
Inițial, pe site-ul Înaltei Curți a apărut o minută potrivit căreia „neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate nu determină neregularitatea actului de sesizare a instanței și restituirea cauzei la procuror”. Această interpretare ar fi permis continuarea proceselor de evaziune fiscală chiar și în lipsa raportului de expertiză.
Ulterior, însă, ÎCCJ a publicat o altă variantă a deciziei, cu un conținut exact opus: „neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror”. În acest caz, dosarele în care lipsește expertiza trebuie retrimise la parchet.
Explicația ÎCCJ: „eroare umană” de publicare
Într-un comunicat transmis marți, Înalta Curte a precizat că diferența dintre cele două versiuni publicate nu reflectă o schimbare a soluției, ci o greșeală apărută în procesul de afișare a documentului pe site.
„Diferența apărută între cele două versiuni publicate ale aceleiași hotărâri nu reflectă o schimbare a soluției pronunțate, ci este rezultatul unei erori umane de publicare, survenită în procesul de afișare a documentului”, se arată în comunicat.
ÎCCJ subliniază că minuta semnată de cei nouă judecători reprezintă singurul act cu valoare juridică și că documentul eronat a fost retras imediat după identificarea neconcordanței. Instituția mai anunță că a declanșat o verificare administrativă pentru a preveni situații similare pe viitor și că incidentul nu afectează caracterul obligatoriu al deciziei.
Critici dure din partea fostului ministru al Justiției
Schimbarea apărută pe site-ul ÎCCJ a fost criticată public de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care a vorbit despre un caz de „alba-neagra” la nivelul instanței supreme.
„Grav este însă altceva: minuta deciziei a apărut inițial într-o formă, iar ulterior a fost modificată în sens exact opus. Mai întâi: lipsa expertizei nu atrage neregularitatea. Apoi, ‘peste noapte’: lipsa expertizei determină neregularitatea și restituirea dosarului”, a scris Stelian Ion pe Facebook.
Acesta avertizează că miza interpretării este una majoră, deoarece de ea depinde soarta unor dosare importante de evaziune fiscală, și susține că o astfel de situație „ridică suspiciuni extrem de serioase”.
„Nu vorbim despre o virgulă sau o eroare materială, ci despre o ‘inadvertență’ care poate arunca în aer anchete de mare corupție și evaziune fiscală”, a mai afirmat fostul ministru.
