Confruntată cu aceste provocări de lungă durată, zona montană este slab poziționată pentru a face față problemelor actuale, cum ar fi cele legate de schimbările climatice și de mediu, dar și la șocurile sociale și economice. Pornind de la aceste realități, a fost realizată Strategia pentru zona montană 2025-2035 cu perspective până în 2050, un proiect care a fost pus în dezbatere publică de Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM). Planurile strategiei sunt mari, dar ele riscă să rămână pentru mult timp doar pe hârtie, în condițiile în care statul nu-și permite să finanțeze proiectele pentru dezvoltarea zonei montane. Strategia abundă în măsuri pentru creșterea calității vieții locuitorilor de aici, dar nu prezintă nicio evaluarea a costurilor.
Ce arată statisticile
Densitatea rutieră și feroviară în România este mai mică decât în alte state membre UE, iar, la rândul său, densitatea infrastructurii în zona montană este mai scăzută decât în zonele joase.
Densitatea drumurilor din zona montană este în urma restului României, fiind de aproximativ 75% din valoarea densității din zona de câmpie. În zonele urbane de munte, densitatea drumurilor este de aproximativ 63% din densitatea drumurilor din zonele urbane de câmpie (excluzând Bucureștiul).
În zona montană, barierele în calea dezvoltării serviciilor de sănătate reflectă atât circumstanțele naționale, cât și cele specifice munților. Cheltuielile publice pentru sănătate au fost mai mici, pe cap de locuitor, în zona montană decât în alte zone (54,47 de lei față de 66,47 de lei în zona de câmpie).
Multe gospodării rurale din România, inclusiv din zona montană, nu au conexiuni la utilitățile de apă și canalizare de care se bucură mare parte din gospodăriile rurale din UE.
Accesul la școli, din cauza așezărilor dispersate în zonele montane, este perceput ca fiind deosebit de problematic. Mai mult, atragerea și păstrarea personalului calificat reprezintă o provocare atât în sectorul educației, cât și al asistenței medicale, iar locuitorii din mediul rural trebuie adesea să călătorească în orașele mici și mari din apropiere pentru a avea acces la aceste servicii de bază.
Cum va crește atractivitatea zonei
Ca soluție pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă locuitorii din zona montană, ANZM propune o strategie bazată pe mai mulți piloni.
Astfel, se menționează creșterea atractivității și incluziunii sociale a orașelor mici de munte și a zonelor rurale pentru comunitățile multigeneraționale. Acest lucru va presupune dezvoltarea de centre comunitare de sănătate și asistență socială în orașele-„pivot” ale zonei montane, înființarea de servicii de telemedicină, de sănătate mobilă și de îngrijire a bătrânilor în zonele montane izolate, dezvoltarea de creșe, grădinițe, programe after-school și dezvoltarea de programe integrate pentru atragerea și reținerea lucrătorilor și a profesioniștilor esențiali în orașele mici din zona montană și în zonele rurale.
De asemenea, ANZM ia în calcul îmbunătățirea calității clădirilor și a accesului la utilitățile de bază în orașele mici din zona montană și în zonele rurale prin, spre exemplu, sprijinirea instalării de tehnologii off-grid în zonele montane izolate.
„În zonele montane rămân deficiențe semnificative de finanțare, care nu pot fi abordate în mod adecvat doar prin finanțarea din fondurile europene, acestea având inflexibilități asociate, această provocare apare, în special, din criteriile de eligibilitate care pun un accent puternic pe dimensiunea populației. Zona montană, caracterizată adesea prin densități mai mici de populație, se află într-un dezavantaj în acest cadru. Din cauza acestui dezechilibru, proiectele și inițiativele critice din regiunile montane rămân subfinanțate, împiedicând capacitatea acestora de a aborda probleme stringente, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă și protecția mediului. Aceste lipsuri de finanțare pentru comunitățile montane dezavantajate vor fi abordate prin fonduri naționale complementare”.
Strategia de dezvoltare a zonei montane
Conectivitatea digitală urcă la munte
Un al doilea pilon de dezvoltare în jurul căruia a fost creionată strategia are ca obiectiv îmbunătățirea mobilității și a conectivității digitale a locuitorilor din zona montană prin dezvoltarea serviciilor de mobilitate, cu accent pe facilitarea accesului locuitorilor din zonele montane rurale la orașele-pivot și marile centre urbane, repararea și dezvoltarea selectivă a infrastructurii de mobilitate verde, extinderea infrastructurii de internet, dotarea comunităților cu echipamente pentru acces la internet și dezvoltarea competențelor digitale ale locuitorilor din zona montană.
Cât despre oportunitățile economice din zona montană, ANZM propune, să se extindă sprijinului direcționat pentru diferențierea calității și comercializarea produselor agroalimentare montane, un sprijin integral pentru succesorii fermelor montane și pentru agro-antreprenori, sprijinirea transferului de teren către fermierii montani activi sau acordarea de asistență tehnică specifică producătorilor agroalimentari din zonele montane pentru depășirea barierelor administrative și juridice în calea accesului la PAC/PS PAC 2023-2027 și la alte fonduri și tipuri de sprijin din sectorul public.
Se mizează pe turism
În ceea ce privește turismul, strategia vizează îmbunătățirea calității serviciilor și modernizarea dotărilor turistice din zonele montane, sprijinirea implicării IMM-urilor din mediul rural și din orașele mici în economia turismului montan, cu accent pe legăturile dintre mediul urban și cel rural. De asemenea, se dorește stabilirea de scheme și instrumente de finanțare care să vizeze IMM-urile montane și microîntreprinderile din sectoarele de specializare inteligentă (inclusiv sectorul agroalimentar, silvicultură și turism), precum și dezvoltarea de programe de formare profesională și vocațională.
Sprijin pentru cercetarea și dezvoltarea bioeconomiei montane și a economiei circulare
Aici realizatorii strategiei vin cu mai multe propuneri menite să crească valorificarea resurselor locale. Astfel, se au în vedere următoarele măsuri:
– Studii de piață și de fezabilitate care evaluează potențialul de specializare din zona montană pentru o gamă de produse forestiere, bioeconomie nealimentară și a economiei circulare care valorifică resursele umane, infrastructura și resursele naturale ale unor localități montane specifice;
– Evaluarea potențialului lanțului valoric al lânii din zona de munte precum și a constrângerilor, identificarea investițiilor necesare în instalațiile de procesare și colectare, dezvoltarea pieței, inclusiv a accesului la finanțare;
– Evaluarea potențialului de dezvoltare a unei piețe de nișă a materialelor de construcție certificate ecologic marca Zona Montană din lemn, lână și piatră, cât și în evaluarea și crearea de oportunități de marketing;
– Sprijin pentru cercetare și dezvoltare privind produsele din bioeconomia montană (de exemplu, lână) și modelele de afaceri, acordând prioritate inițiativelor orientate către piață.
Optimismul este mare
„Până în 2035, întreaga zonă montană va fi mai bine pregătită să atenueze și să se adapteze provocărilor legate de depopulare, cu răspunsuri inteligente la scăderea populației, ancorate în capitalul social montan și în politici eficiente, iar viitorul comunităților, al culturii și al ecosistemelor montane rurale va arăta mai sigur”, se menționează în strategie. Deocamdată unele din sursele de finanțare ale strategiei sunt fie tăiate, fie reduse mult din cauza măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. De exemplu, una din surse este Programul Național de Investiții Anghel Saligny, dar acesta a fost limitat doar la finanțarea proiectelor aflate în derulare și în stadiu avansat de execuție. De asemenea, o altă finanțare importantă ar urma să vină de la bugetul de stat, conform prevederilor Legii Muntelui, dar constrângerile bugetare vor limita puternic alocările bugetare pentru anii următori.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
