- Coalition of the Willing – Coaliția statelor dispuse să sprijine Ucraina, condusă de Marea Britanie și Franța – urmează să discute pe 4 septembrie despre garanțiile de securitate postbelice pentru Ucraina.
- Șeful NATO, Mark Rutte, a declarat că ar urma să apară planuri clare.
- Președintele american Donald Trump și-a exprimat dorința de a sprijini Ucraina, sugerând garanții asemănătoare NATO, dar detaliile rămân neclare.
- Eforturile de a consolida armata ucraineană și de a evita dependența de trupele străine câștigă teren în rândul liderilor europeni.
***
Numit ironic de unii drept „Coaliția celor care așteaptă” („Coalition of the Waiting” – joc de cuvinte în engleză pornit de la denumirea „Coalition of the Willing”), grupul statelor dispuse să ajute Ucraina ar putea prezenta pe 4 septembrie măsuri concrete de sprijin pentru țara atacată de Rusia.
„Mă aștept ca mâine sau poimâine să avem claritate cu privire la ceea ce putem realiza împreună”, a declarat șeful NATO, Mark Rutte, cu o zi înainte, la Bruxelles.
Comentariile sale au generat un sentiment de așteptare față de noile discuții, mai ales după recentele declarații ale președintelui american Donald Trump. Liderul de la Washington a sugerat că ar fi dispus să se implice în asigurarea securității postbelice a Ucrainei.
Pe de altă parte, comentariile lui Trump nu au adus detalii, așa cum s-a întâmplat încă de la formarea coaliției țărilor dispuse să ajute Ucraina, anunțată la Londra, în martie, de prim-ministrul britanic Keir Starmer.
Această lipsă continuă de informații a temperat unele așteptări.
Un proces „secretos”
„Eu nu mă aștept la claritate”, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) John Foreman, fost atașat militar britanic implicat în unele dintre întâlnirile inițiale ale coaliției.
„Nu mă aștept la un anunț important (până acum totul a fost ținut secret), dar va fi important ca diferiții lideri să înțeleagă ei înșiși exact ce se oferă și care este situația actuală”, a adăugat el.
Pe lângă întâlnirile periodice cu șefii de stat și de guvern, coaliția a organizat o serie de sesiuni de planificare detaliată cu oficiali de top ai armatelor din țările membre, discutând aspectele practice ale unei posibile desfășurări de trupe în Ucraina.
Încă de la început s-a pornit de la premisa că europenii își vor asuma efortul cel mai mare, Marea Britanie și Franța, și apoi și alte țări, angajându-se să trimită un număr rămas deocamdată nespecificat de soldați pe teren.
Înaintea Parisului, Zelenski a vizitat miercuri Danemarca, unde a fost primit de premierul Mette Frederiksen.
Dar toți liderii au știut de la început că trimiterea trupelor europene de garantare a securității Ucrainei se poate numai cu sprijinul SUA, axat pe logistică, putere aeriană și informații. Washingtonul nu a dat niciun semn că ar fi dispus să ajute, până de curând.
Pe 3 septembrie, Rutte a declarat că a avut o mare revelație în timpul unei convorbiri telefonice de acum trei săptămâni, înaintea întâlnirii lui Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska.
Într-o discuție cu șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron și alții, Trump „a anunțat că dorește să participe, să facă parte din aceste garanții de securitate”, a amintit Rutte.
La trei zile după discuțiile din Alaska, Trump a dat un indiciu public în acest sens în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni.
Președintele american a spus că țările europene vor constitui „prima linie de apărare”, dar că Statele Unite „vor fi implicate”. Trimisul său, Steve Witkoff, a vorbit despre garanții „de tipul articolului 5”, o referire fără detalii la clauza de apărare reciprocă a NATO.
„Apelați președintele SUA”
Dacă aceste premoniții vor fi completate cu detalii suplimentare depinde de participarea lui Trump la reuniunea de la Paris, de joi, prin videoconferință.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat pe 3 septembrie că „se discută posibilitatea de a-l apela pe președintele SUA”.
Ulterior, Palatul Elysee a anunțat că o convorbire telefonică cu Donald Trump era programată pentru după-amiază, după discuțiile din dimineața zilei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care se va afla la Paris pentru discuții, a declarat că are semnale din partea SUA că vor oferi sprijin.
Chiar dacă detaliile pot fi rezolvate, planul privind garanțiile de securitate se confruntă în continuare cu multe obstacole. Planificatorii încă analizează ce măsuri trebuie luate după încheierea unui acord de încetare a focului sau de pace.
În China, Vladimir Putin a spus miercuri că l-ar primi pe Zelenski la Moscova, o propunere cu șanse zero de realizare.
Următorul pas în procesul diplomatic condus de Trump trebuia să fie o întâlnire între Zelenski și Putin. Eforturile de a realiza acest lucru au fost blocate în repetate rânduri de Moscova.
În ultimele sale declarații din 3 septembrie, Vladimir Putin a afirmat că întâlnirea cu Zelenski ar fi „o cale spre nicăieri”, înainte de a spune că, totuși, nu exclude o întâlnire cu Zelenski la Moscova.
Având în vedere invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, un asemenea loc de întâlnire este complet inacceptabil pentru Zelenski.
Zelenski a sugerat locuri neutre pentru discuții cu Rusia, cum ar fi Turcia. De asemenea, el a cerut occidentului să pună presiune pe Vladimir Putin pentru a-l forța să participe la o întâlnire, inclusiv prin impunerea de sancțiuni suplimentare.
„Mâine vom încerca să luăm legătura cu președintele Trump și vom discuta despre acest subiect”, a declarat el în timpul unei vizite în Danemarca, în ajunul negocierilor de la Paris.
Mark Rutte a făcut o legătură directă între întâlnirea dintre Putin și Zelenski și garanțiile de securitate.
„Dacă ar încep să aibă loc întâlniri bilaterale sau trilaterale cu rușii, în special între Zelenski și Putin, este extrem de important să existe claritate în ceea ce privește garanțiile de securitate”, a afirmat el.
Un „arici de oțel”
Discuțiile de la Paris nu se referă doar la trupele europene dislocate în Ucraina. Un alt element al planurilor elaborate îl constituie eforturile de consolidare a puterii militare a Ucrainei.
John Foreman, fost atașat militar al Marii Britanii la Moscova la momentul când Rusia a declanșat invazia pe scară largă în 2022, a sugerat că acesta ar putea fi un domeniu în care se pot face progrese.
„Există o conștientizare tot mai mare că orice pace durabilă va avea nevoie o Ucraină puternică și o armată ucraineană puternică, că sprijinul european va trebui să fie de lungă durată și că Ucraina probabil nu se poate baza pe aliații săi să vină în ajutorul său pentru a pedepsi Rusia, în cazul în care aceasta ar ataca din nou”, a spus el.
O dronă navală ucraineană prezentată la o expoziție organizată la Kiev, în vara anului trecut. Armata ucraineană ar urma să fie modernizată continuu, după planurile aliaților.
Sprijinul militar continuu acordat Kievului a fost, de asemenea, puternic susținut de liderii europeni.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că Ucraina ar putea deveni „un arici de oțel” greu de digerat pentru viitorii invadatori.
Această abordare are, de asemenea, avantajul de a fi mai puțin tensionată din punct de vedere politic, evitând riscul ca trupele europene să fie expuse la focul inamic.
Ca atare, ar putea deveni soluția preferată pentru mulți membri ai coaliției celor dispuși să acționeze.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
