Andreea Colțiș, directoarea Școlii Gimnaziale „Virgil Iovănaș” din comuna Șofronea, județul Arad, este profesoară de Limba română și predă aici de 17 ani. „Director sunt doar de patru ani, însă profesor îmi pare că sunt de-o viață”, ne-a mărturisit ea, zâmbind.
Anul acesta, Andreea Colțiș a participat la Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2025, secțiunea Egalitate de șanse, un eveniment organizat de AVE România. A trecut de toate etapele competiției, iar acum se numără printre cei 12 finaliști naționali. Ultimul interviu l-a susținut săptămâna trecută, iar pe 20 octombrie va afla dacă se numără printre câștigători.
„Am încercat să depășim barierele sociale și să le oferim elevilor noștri șanse reale de a reuși în viață. Ne dorim să aibă parte de aceleași condiții ca cei care învață la oraș. E adevărat, suntem o școală mică, avem numai 185 de copii, dar, chiar și așa, am reușit să ne facem cunoscuți în județ și nu numai”, ne-a declarat ea, emoționată.
Convinsă că fiecare elev poate progresa dacă școala răspunde nevoilor sale reale, Andreea Colțiș a adoptat o strategie de leadership centrată pe echitate, colaborare și intervenție personalizată. Școala a fost repoziționată ca un spațiu în care elevii nu sunt comparați între ei, ci sunt încurajați să-și atingă propriul potențial.
Recomandări
Clara Volintiru, director GMF-România: „Odată ce Maia Sandu și-a asigurat majoritatea parlamentară, cred în scenariul 2030 de aderare a Republicii Moldova la UE”
„Am inițiat și am derulat foarte multe proiecte care să-i ajute pe copii în viața lor de zi cu zi, la școală, care să vină în întâmpinarea nevoilor lor reale. Iar munca depusă ne-a adus mari satisfacții: avem rezultate deosebite la olimpiade și concursuri naționale, iar anul acesta am avut promovabilitate peste 90% la Evaluarea Națională. Față de 50% sau 70% cât am avut în anii trecuți”, ne-a mărturisit directoarea, care a reușit să reducă și rata abandonului școlar la zero.
Școala Gimnazială „Virgil Iovănaș” din comuna Șofronea, județul Arad. Foto: Facebook
„Toți copiii vin la școală. Avem abandon zero”
Cu banii câștigați din sponsorizările pe care le-a atras, Andreea Colțiș a modernizat toate sălile de clasă din ciclul gimnazial și două săli din ciclul primar. „Aceste clase au fost echipate cu table interactive, laptopuri şi imprimantă, fiind amenajat inclusiv un spațiu special pentru activități remediale și consiliere educațională”, ne-a explicat ea.
Iar lucrările nu s-au oprit aici. „Am înființat un laborator de științe, o bibliotecă și o sală de lectură. Din păcate, educația din România este foarte prost finanțată, așa că trebuie să ne descurcăm cum putem”.
Am întrebat-o pe Andreea ce lipsește școlii românești, iar răspunsul a venit prompt: lipsesc fondurile pentru renovări și reparații, mai ales în școlile din mediul rural. „Apoi, profesorii au nevoie de cursuri de perfecționare care să fie adaptate nevoilor lor actuale. Ce se întâmplă acum nu este decât o formă fără fond. Mai mult, sunt dascăli care și-au pierdut motivarea, nimeni nu mai vrea să profeseze la țară, iar acest lucru se vede în rezultatele obținute de copii”.
Andreea Colțiș a oferit elevilor toate condițiile de care au nevoie pentru a studia și pentru a o face bine. „Iar acum ne mândrim cu faptul că avem abandon școlar zero”, ne-a mai mărturisit directoarea.
Andreea își amintește cum era școala acum patru ani, când a ajuns director la Șofronea. „Stăteam cu toții în cancelarie și ne uităm la soriceii care alergau de colo-colo. Sau îi vedeam pe holuri, vara, când eram de serviciu pe școală. Îmi amintesc cum iarna se făcea economie la căldură și stăteam cu gecile pe noi. Și profesorii, și copiii. Iar tabla era cea clasică, cu burete și cretă. Dar veșnic noi nu avem nici burete, nici cretă. Iar grupurile sanitare erau în curte. Aveam toalete și-n interior, dar acolo copiii nu aveau acces ca să nu murdărească. Acum suntem un hub educațional, dar am plecat de zero, fără nimic”.
Recomandări
Ce ar putea lovi Ucraina în Rusia cu rachetele Tomahawk: capitala Moscova, porturi și noduri critice – ținte strategice cu puternic impact psihologic
România, corigentă la educație
Am întrebat-o pe directoarea Andreea Colțiș ce notă ar da educației din România, iar răspunsul a fost unul foarte pesimist. „Nota 4. România este corigentă la Educație pentru că nicio schimbare care a avut loc în sistem nu a ținut cont de nevoile reale ale copiilor, profesorilor și școlilor. Se discută, se analizează, se iau decizii, dar fără a cunoaște cât de puțin realitatea din teren”. Și nici peste 10 ani nu se va schimba mare lucru, consideră profesoara. „Dacă nu se va ține cont de părerile elevilor, ale profesorilor și părinților nu se va întâmpla nimic bun în școala românească”.
În ceea ce privește salariile profesorilor, aceștia nu ar trebui să aibă motive de nemulțumire, ne-a mai spus directoarea. „ În condițiile actuale ale societății și comparate cu cele din alte sectoare de activitate, salariile din învățământ sunt în regulă. Chiar și pentru debutanți”. Problema ar fi în altă parte. „Profesorii nu mai sunt motivați să predea la școli din mediul rural. Toți vor la școli de elită, iar la țară nu prea mai vine nimeni”.
Însă nici acolo, în școlile mari de la oraș, nu se înghesuie prea mulți. Iar asta pentru că învățământul nu mai este atractiv pentru tinerii care ies de pe băncile facultăților. În loc să se întoarcă în școli, ei aleg alte domenii mai bine plătite, care îi motivează financiar. „Profesorul și-a pierdut statutul și demnitatea. Să fii profesor nu mai este atractiv. Însă ar putea fi dacă tinerii ar fi cu adevărat sprijiniți și încurajați să intre în sistem. Cum? Să li se ofere un an de acomodare, să stea pe lângă un profesor și să învețe de la el. Însă, din păcate, la noi încă nu există ideea de mentorat”.
„Copiii nu știau cum arată o eprubetă sau o busolă”
Andreea Colțiș își dorește ca toți elevii din mediul rural să aibă aceleași șanse și aceleași rezultate ca cei înscriși la școli de elită de la oraș. „Iar pentru asta am încercat să schimbăm mentalitatea părinților și să încurajăm competitivitatea în rândul elevilor. I-am motivat prin premiere. La final de an școlar le oferim premii în bani, cărți sau merg într-o excursie. Îi întrebăm ce-și doresc și aia le oferim”.
Finanțarea a venit din sponsorizări. „Mergeam cu „cerșitul” ca să zic așa..am căutat firme din localitate, apoi din județ și am găsit oameni care ne-au sprijinit”.
În acest fel, școala pe care o conduce a început să semene, încet, încet, cu o școală de secol XXI. „Am construit laboratoare de fizică, biologie, chimie. Copiii făceau aceste materii în sălile de clasă și nu știau cum arată o eprubetă sau o busolă”.
La început de an școlar, sălile de clasă i-au așteptat pe cei mici cu manuale pe bănci. Foto: Facebook
În școala Andreei există mobilier nou, echipamente IT, de la imprimante, videoproiectoare și tablă interactivă până la laptopuri, calculatoare și catalog digital. „A fost greu să-i convingem pe sponsori să ne finanțeze pentru că oamenii sunt reticenți, nu au încredere în școală, în director…Am bătut, cum s-ar spune, din poartă-n poartă și le-am explicat situația. Apoi, le-am arătat rezultatele obținute de elevii noștri la olimpiade, le-am arătat revista școlii, am venit la ei cu compunerile copiilor, orice material adunam de la elevi îl puneam la dosar și plecam cu el să caut sponsorizări. Lucrările elevilor, desenele lor, notele lor, rezultatele școlare sunt cartea noastră de vizită și am deschis cu ele multe uși”.
Directoarea a convis câteva firme de IT să le doneze laptopuri și calculatoare, iar altele au sărit în ajutor cu mobilier și cărți. „Așa am deschis biblioteca cea nouă, am renovat un teren de sport și am înființat două cabinete medicale”.
Directoarea școlii din Șofronea ne-a mărturisit că meseria de dascăl este una vocațională, iar cine nu iubește copiii, cine nu dă dovadă de empatie, de implicare, cine nu are dorința de a construi ceva pentru ei nu ar trebui să intre în învățământ. „Cine vrea să-și facă meseria și-o face oricum și în orice condiții. Și cu salarii mici, și cu norme didactice mărite, și cu ore suplimentare plătite mai puțin. Tu intri în clasă, în primul rând, pentru copii. Și abia apoi pentru tine. Căci de aceea te-ai făcut profesor”.
Directoarea Andreea Colțiș a încercat să convingă juriul Galei Directorul Anului 2025 că merită să câștige marele trofeu. Foto: AVE Romania
Directoarea școlii din Șofronea, finalistă la Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2025
Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2025 își va desemna câștigătorii pe 20 octombrie, în cadrul unui eveniment organizat la Opera Națională din București. Miza concursului este mare: dincolo de cei 3.500 de euro, bani care-i vor ajuta pe directori să-și continue proiectele sau să înceapă unele noi, se află notorietatea de care se va bucura școala lor. „Vom fi auziți, vom fi văzuți și ajutați la nevoie, vom câștiga parteneriate noi tocmai pentru că lumea va ști cine sunt elevii noștri, dar și ce eforturi depun profesorii pentru acești copii minunați”, ne-au spus mai mulți concurenți cu care am vorbit.
În condițiile în care școala românească se zbate între mediocritate și analfabetism funcțional, când profesorii sunt din ce în ce mai slab pregătiți, neimplicați sau blocați în metode de predare învechite, există și oameni care demonstrează că se poate.
Se poate să avem o educație de secol XXI, se poate ca elevii să fie fericiți la școală, se poate să învețe cu drag, se poate să aibă în față un viitor. Iar asta pentru că în spatele catedrei se află oameni dedicați, cărora chiar le pasă și care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a le oferi copiilor bucurie, încredere, egalitate de șanse și condiții de studiu ca-n afară.
Asta, în timp ce sistemul este ros pe dinăuntru de neputință, iar nemulțumirile, nepăsarea, lipsurile financiare și umilințele au transformat meseria de dascăl dintr-una vocațională într-o corvoadă.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
