„Fără măsuri în administrație, pachetul doi nu e întreg. Nu pot gira asta”

Prim-ministrul Ilie Bolojan a insistat, într-o conferință de presă din 2 septembrie, că e nevoie de reforma posturilor din administrația publică, care nu a fost inclusă în pachetul adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament, din cauza lipsei de consens în coaliție.

Bolojan a criticat propunerile actuale de reducere a personalului și a pledat pentru o reducere a posturilor din administrația locală care să ducă la micșorarea numărului de joburi efectiv ocupate.

Principalele declarații ale premierului Bolojan

• Fără reformă, cheltuielile publice vor absorbi creșterile de venituri la buget rezultate din celelalte măsuri.
• Cheltuielile cu administrația au crescut în primul semestru din 2025 cu 10%, deși trebuiau să scadă cu 5%.
• Posturile vacante din administrație au rolul de a susține funcțiile de șef.
• O reducere de 25% a posturilor din administrație nu ar afecta nici un post efectiv ocupat.
• Dialogul cu președintele Nicușor Dan este unul „normal”.
• Avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate.
• Fără măsuri în administrație, pachetul doi nu e întreg. Nu pot gira asta.
• Salariile actuale ale magistraților sunt bune și competitive la nivel european.
• Deficitul bugetar nu va scădea sub 8% în acest an.

***

Ilie Bolojan a declarat că reducerea posturilor din administrația publică este obligatorie.

„Acest pachet, însă, este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că, fără adoptarea lui, practic nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este o coloană vertebrală a administrației românești, și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a avertizat că lipsa controlului asupra cheltuielilor de personal riscă să consume resursele suplimentare colectate prin majorările de taxe și impozite deja adoptate, ducând la o revenire la situația actuală de deficit.

„Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal”, a spus premierul.

Premierul atrage atenția că, în primele șase luni ale anului, cheltuielile cu administrația publică au crescut deja cu 10% față de anul precedent, deși bugetul prevedea o scădere de 5%.

„Pe primele șase luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creșteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administrației noastre, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni ale anului trecut”, a precizat Bolojan.

Multe primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii, a afirmat premierul.

„În situațiile în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei”, a subliniat premierul.

Problemele persistă, spune premierul, deoarece nu s-au desființat posturile vacante și efectele de anualizare generează costuri suplimentare de șapte miliarde de lei. Fără reformă, România riscă o reorganizare administrativă forțată, cu desființarea unor unități ineficiente, a mai spus premierul.

Rolul posturilor vacante

Premierul Ilie Bolojan a explicat că administrația este dimensionată pe un număr maxim de posturi raportat la populație, dar organigramele reale sunt adesea sub cifra prevăzută, iar posturile efectiv ocupate reprezintă adevăratul indicator al reducerilor care ar urma să fie făcute.

Premierul a spus că numărul maxim de posturi este de aproximativ 190.000, organigramele aprobate au 164.000, iar posturile ocupate sunt aproximativ 130.000. Posturile vacante (32% din maxim), afirmă Bolojan, au un rol „tehnic”, susținând structuri ierarhice și servind ca rezervă.

„Vacanțele, în tehnica administrației, au un rol pentru că susțin posturi de șef. Ca să ai o direcție, trebuie să ai un număr de oameni, de posturi, și deci acesta este un rol indirect și o rezervă de angajare în anumite situații”, a detaliat Bolojan.

De ce ar fi ineficientă o reducere cu 25% a posturilor

Bolojan a insistat că reducerile trebuie să vizeze posturile ocupate, nu doar maximul teoretic, deoarece numai așa s-ar obține economii reale.

„Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administrația din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta, într-adevăr, înseamnă reducere”, a declarat premierul.

El a spus că nu este de acord cu propunerea Ministerului Dezvoltării de reducere cu 25% a numărului maxim de posturi, argumentând că aceasta nu afectează posturile ocupate și are efecte aproape nule asupra cheltuielilor.

„Când reduci cu 25% din numărul maxim, înseamnă că nu atingi niciun post ocupat (…). Atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25%, mi-am dat seama că de fapt facem ce am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri, ale căror efecte sunt aproape nule”, a explicat Bolojan.

Ilie Bolojan a propus o analiză transparentă pentru cheltuielile administrației locale.

„Am propus să facem o analiză cât se poate de corectă și de cinstită asupra administrației locale din România”. Premierul a anunțat publicarea unor calcule detaliate pe județe și localități, inclusiv simulări de reduceri.

Ca exemplu, Bolojan a spus că o reducere efectivă de 5% a personalului ocupat ar însemna o scădere de cel puțin 30% a numărului maxim de posturi din administrație.

„Dacă vrem să avem o reducere de exemplu de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală din România înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim ca să avem un efect asupra posturilor ocupate”, a spus premierul.

Potrivit premierului Bolojan, o reducere de 30% din posturi ar însemna ca sub 1.000 din peste 3.200 de unități administrative să reducă personalul. Bolojan a mai adăugat că 30% dintre localități au personal supradimensionat.

Premierul a invocat experiența sa personală pentru a demonstra fezabilitatea reducerilor de personal din administrația publică. El a menționat că în județul Bihor economiile din reduceri au fost redirecționate spre investiții și atragerea de fonduri europene.

Ilie Bolojan a extins discuția la administrația centrală, unde reducerea de personal este, de asemenea, necesară.

El a dat ca exemplu Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor, unde o reducere de 20% ar îmbunătăți performanța și ar reduce cheltuielile.

„Am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru protecția consumatorilor, și am constatat că, fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcționa cel puțin la fel de bine. Dar cu performanțe suplimentare și cu cheltuieli de personal mult diminuate”, a declarat premierul.

Consecințele lipsei reformei

Premierul a avertizat că, fără reformă, cheltuielile publice vor absorbi creșterile de venituri la buget rezultate din celelalte măsuri.

„Dacă nu vom face acest lucru, este evident că e doar o problemă de timp până structura de cheltuieli structurale, nefiind afectată, nu va face decât să înghită creșterile de venituri pe care le realizăm prin o colectare mai bună, prin o creștere de TVA și așa mai departe și, din nou, vom ajunge într-o situație din care am plecat”, a spus Bolojan.

El a criticat direcționarea impozitelor suplimentare spre „găuri negre” din administrație, în loc de investiții.

„Mie personal, nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la fiecare locuință din România (…) care, în loc să meargă la cofinanțarea investițiilor, (…) să se ducă într-o gaură neagră care înseamnă cheltuieli inutile și nejustificate în administrație publică din România”.

Bolojan a amintit că pachetul de reducere a posturilor din administrație a fost agreat inițial de coaliție, inclusiv reduceri la nivel central și local.

„Fără măsuri în administrație, cu reduceri de personal, pachetul doi nu e întreg. Banii se duc într-o gaură neagră. Nu pot gira asta. Acest pachet a fost agreat de către coaliția de guvernare la început. Am agreat o reducere de personal și în administrația centrală și în cea locală”, a spus premierul.

Relația cu președintele Nicușor Dan

Premierul Bolojan a subliniat că președintele și partidele din coaliție sunt parteneri esențiali și a descris dialogul cu președintele ca fiind „normal”.

„Partidele din coaliție și președintele României trebuie să fie și sunt partenerii premierului României, altfel lucrurile nu funcționează. Și toate aceste măsuri care au fost puse în practică sunt puse cu acordul partidelor din coaliție.”

Stabilitatea coaliției de guvernare

Premierul Bolojan a recunoscut dificultățile în Coaliție, formată din patru partide și minorități naționale, dar a insistat pe respectarea înțelegerilor și solidaritate.

El a criticat tentativele PSD de a reveni asupra unor măsuri din primul pachet fiscal (ex: CASS pentru mame și veterani), argumentând că toate deciziile au fost discutate și că excepțiile trebuie anulate pentru sustenabilitate financiară.

„A fost o înțelegere și la final ne-am dus cu aceste propuneri, care nu sunt perfecte, nu mulțumesc pe toată lumea. (…) Dacă nu ne încasăm veniturile, nu ajungem nicăieri. Iar revenirea în general, după o lună de zile, la niște măsuri pe care le ai (convenite), nu face decât să creeze breșe în viitor cu alte măsuri pe care trebuie să le luăm. Dacă vrem ca România să treacă prin această perioadă și poate trece prin această perioadă, aceste lucruri trebuie puse în practică. Și pentru asta îți trebuie consecvență, îți trebuie solidaritate”, a declarat premierul.

Premierul Ilie Bolojan a mai spus că „stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii”. „Dacă vor fi depuse moţiuni de cenzură, se va vedea cum funcţionează această coaliţie în Parlament”, a precizat prim-ministrul..

Posibila demisie a premierului

Ilie Bolojan a legat rămânerea sa în funcție de respectarea programului de guvernare, inclusiv reducerea cheltuielilor în administrație.

Premierul a confirmat că a transmis partenerilor de coaliție amenințarea cu demisia dacă nu se ajunge la consens pe reforma administrației locale, ceea ce înseamnă inclusiv reduceri de 40% din numărul maxim de posturi, cu un efect de 10% asupra celor ocupate, adică 13.000 concedieri.

„Le-am transmis că am avut o înțelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. (…) Dacă aceste lucruri nu sunt respectate înseamnă că e greu să-ți exerciți această poziție. Altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitatea sau pentru țara noastră”, a spus Ilie Bolojan, care a adăugat că „respectarea angajamentelor politice și a programului de guvernare este de natură să-ți permită să mergi mai departe”.

Salariile și pensiile magistraților

Referitor la reforma pensiilor magistraților, Bolojan a recunoscut munca judecătorilor, dar a susținut că salariile lor actuale sunt bune și competitive la nivel european, justificând reducerea privilegiilor.

„Judecătorii din România au salarii bune, un salariu de 4.000, 5.000 de euro net este un salariu bun în orice țară europeană, mai ales în România”, a spus premierul.

Deficitul bugetar

Premierul a estimat că deficitul bugetar nu va scădea sub 8% în acest an, iar efectele măsurilor (inclusiv pachetele fiscale) se vor vedea mai mult în 2026. El a legat reducerile de personal de economii pentru investiții, evitând creșteri de taxe precum TVA.

„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%”, a spus Bolojan, care a adăugat: „Dacă ținem zona de cheltuieli sub control și luăm măsurile pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare, sunt convins că nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.