Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 5 septembrie 2025, primele șapte luni ale anului arată o imagine echilibrată a turismului românesc: fluctuații moderate pe piața internă, dar creșteri reale pe segmentul vizitatorilor străini.
Evoluția ianuarie – iulie 2025 la nivel național
Comparativ cu aceeași perioadă din 2024:
Sosirile totale de turiști au scăzut ușor, cu -1%;
Înnoptările au crescut cu +0,3%;
Gradul de ocupare netă a fost de 31,8% (față de 32,1% în 2024);
Turiștii străini au crescut (+4,5% la sosiri și +4,3% la înnoptări), compensând scăderea moderată a turismului intern.
Top destinații după numărul sosirilor: București (1,117 milioane), Constanța (945,4 mii), Brașov (768,1 mii).
Top destinații după înnoptări: Constanța (2,802 milioane), București (2,260 milioane), Brașov (1,445 milioane).
Cei mai mulți turiști străini provin din Germania, Italia și Israel.
Situația lunii iulie 2025 la nivel național
În iulie, datele arată o ușoară temperare a cererii față de 2024:
Sosiri: -3,7%;
Înnoptări: -4,7%;
Scăderile provin din turismul intern (-4,4% sosiri și -5,3% înnoptări);
Vizitatorii străini au continuat să crească (+0,6% sosiri și +0,1% înnoptări);
Gradul de ocupare: 38,2% (față de 39,6% în iulie 2024).
Litoralul românesc: cifrele demontează miturile
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) atrage atenția asupra unui fapt ignorat de vocile alarmiste din piață: între mai și iulie 2025, primele 3 luni de sezon, numărul sosirilor de turiști pe litoral a crescut cu 5,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Mai–iulie 2024: 699.752 sosiri;
Mai–iulie 2025: 740.978 sosiri (+41.226 turiști).
Aceste cifre contrazic ferm afirmațiile despre „scăderi dramatice” pe litoral. INS confirmă: litoralul rămâne o destinație competitivă și atractivă, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.
Turismul de incoming este in crestere, iar România câștigă vizibilitate pe piața internațională, chiar daca ultimii ministrii ai turismului aproape au blocat promovarea turistică externă.
Turismul intern trece printr-o scădere minoră, generată de majorări de taxe, campanii mediatice antiturism, lipsa de viziune guvernamentală, creșterea costurilor. Totuși, nu vorbim despre un colaps, ci despre o perioadă dificilă din care turismul românesc poate ieși consolidat.
București, Constanța și Brașov confirmă statutul de poli principali ai turismului românesc.
Litoralul românesc crește și contrazice campaniile de imagine negativă.
„Analiza turismului trebuie făcută pe date oficiale, nu pe impresii sau declarații emoționale. INS arată clar: iulie a adus o scădere punctuală, dar primele șapte luni confirmă stabilitate și chiar o tendință de creștere a turiștilor străini. În loc să vorbim despre prăbușire, ar trebui să discutăm despre cum transformăm aceste date în strategii concrete pentru dezvoltarea turismului românesc”, a declarat Dragoș Răducan, președintele FPTR.
Federația Patronatelor din Turismul Românesc cere instituțiilor publice și decidenților politici măsuri clare și coerente, bazate pe realități statistice, nu pe percepții distorsionate. Turismul românesc are potențial real de creștere, iar cifrele INS confirmă acest lucru.