În primul proiect, se prevăd măsuri neprivative de libertate pentru persoanele condamnate care au împlinit 65 de ani înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești, pentru deținutele însărcinate sau pentru deținuții care au în îngrijire cel puțin trei copii. Al doilea proiect de lege introduce dreptul la învoire și la permisie, modificând anumite prevederi din legislația care reglementează regimurile de detenție semideschis și închis. Ambele demersuri ale latifundiarului din Pipera s-au lovit, însă, de o serie de avize negative, dar și de votul de respingere acordat de colegii săi în Plenul Senatului. Colegialitatea va fi din nou probată la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Primul proiect de lege în discuție, PLX 295/2025, este o propunere legislativă pentru modificarea articolului 60, precum și pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, dar și pentru modificarea articolului 583 din Legea nr. 135/2010, privind Codul de procedură penală. Această inițiativă legislativă, care are un singur inițiator, în persoana deputatului neafiliat George Becali, a ajuns la Camera Deputaților în data de 23 septembrie 2025.
În expunerea de motive care însoțește această inițiativă, Becali arată că, în România, situația din sistemul penitenciar este considerată inacceptabilă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, statul român primind din ce în ce mai multe condamnări pentru rele tratamente aplicate persoanelor care execută o pedeapsă privativă de libertate. „Noul Cod penal, adoptat în anul 2012 și intrat în vigoare în anul 2014, cu toate că a introdus noi măsuri neprivative de libertate, cum ar fi amânarea pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și măsurile educative neprivative de libertate, acestea nu par a fi suficiente”, se arată în document citat.
Becali susține că, „pentru a evita aplicarea sancțiunilor CEDO, este de datoria legiuitorului să adopte norme care să ofere judecătorului posibilitatea de a înlocui o pedeapsă în regim privativ de libertate cu măsuri alternative, credibile, care realizează mai bine scopul reeducării, al inserției sociale, dar și al prevenirii recidivei. De asemenea, adoptarea unor măsuri alternative de executare a pedepsei conduce la asigurarea și la garantarea respectării drepturilor fundamentale ale persoanei condamnate”.
Măsuri similare funcționează și în alte state membre ale UE
Astfel, în document, se arată că, prin acest proiect, se urmărește adoptarea unor noi posibilități de executare a pedepsei, respectiv executarea pedepsei la domiciliu, pe care instanța de judecată să o poată aplica atunci când individualizează pedeapsa cu închisoarea. Această modificare ar urma să aibă o destinație precisă, mai exact privește persoana inculpatei care este gravidă sau care are în îngrijire un copil mai mic de trei ani ori care are în îngrijire cel puțin trei copii minori, precum și inculpatul care, la data pronunțării hotărârii de condamnare, a împlinit vârsta de 65 de ani.
Citește pe Antena3.ro
Bărbatul care a câștigat aproape un miliard de dolari la loto a venit să-și ridice premiul: “Aseară spălam rufe și acum, iată-mă”
„Măsurile propuse sunt adaptate cadrului european, în această materie, statelor membre ale Uniunii Europene, în special al Cehiei, Italiei, Olandei, Belgiei sau Franței. Conform legislației statelor menționate, cel mai des reglementate măsuri alternative de executare a pedepsei sunt de executare la domiciliu a pedepsei”, se mai precizează în expunerea de motive.
Legea propusă mai prevede și măsuri pentru revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dar și măsuri pentru anularea executării pedepsei sub supraveghere.
Astfel, dacă pe parcursul executării pedepsei la domiciliu se descoperă că persoana condamnată mai săvârșește o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, executarea pedepsei la domiciliu se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate infracțională. În caz de concurs de infracțiuni sau de pluralitate infracțională, instanța poate dispune executarea pedepsei rezultate la domiciliu.
Patronatele și ONG-urile din CES se opun
Ei bine, Consiliul Economic și Social (CES) a adoptat, în legătură cu acest proiect de lege, două avize. Partea sindicală a Consiliului a adoptat un aviz favorabil, însă partea patronală și reprezentanții ONG-urilor au votat pentru avizarea nefavorabilă.
Conform acestui ultim aviz, propunerea legislativă urmărește instituirea unui nou regim de executare a pedepsei. Executarea pedepsei închisorii la domiciliu, pentru anumite categorii de persoane condamnate. „Deși inițiativa se bazează pe considerente umanitare și pe tendințele europene privind măsurile alternative de detenție, forma în care este redactată ridică serioase rezerve de ordin juridic și constituțional, mai ales din perspectiva echilibrului între scopul umanizării pedepsei și nevoia de siguranță publică, de coerență juridică și de sustenabilitate instituțională. Inițiativa reglementează o formă extinsă de executare a pedepsei închisorii la domiciliu pentru categorii largi de persoane, fără o evaluare clară a impactului asupra sistemului de probațiune, fără garanții suficiente de control și fără o analiză a riscurilor de recidivă”, arată CES.
Astfel, se precizează că „criteriile de eligibilitate, precum vârsta sau situația familială, sunt prea generale și nu sunt întotdeauna relevante din perspectiva pericolului social al faptelor săvârșite, regimul sancționatoriu trebuind să țină cont în principal de greutatea faptei, de istoricul infracțional și de pericolul social crescut, nu doar de situația personală a condamnatului. Se creează o inegalitate în executarea pedepsei, două persoane condamnate pentru aceeași faptă putând executa pedepsele în regimuri fundamental diferite doar în funcție de vârstă sau de situația familială, ceea ce contravine principiului egalității în fața legii”.
CES mai arată că legea nu va putea fi implementată eficient „din cauza infrastructurii inadecvate, cum ar fi brățările electronice”. „Executarea pedepsei la domiciliu presupune un control și resurse suplimentare din partea serviciilor de probațiune care, în prezent, sunt deja supraîncărcate. Fără garanții reale de supraveghere, măsura poate duce la o eficiență scăzută în prevenirea recidivei”, conchide CES.
CSM se spală pe mâini
Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu vede cu ochi buni această inițiativă legislativă a lui George Becali. Instituția face trimitere la Comisia de specialitate a CSM, care apreciază că propunerea legislativă nu poate fi adoptată în forma propusă.
Cu toate acestea, Consiliul Legislativ a remis pentru același proiect de lege un aviz favorabil. Cu o observație potrivit căreia „ar trebui ca, prin proiect, să se intervină legislativ și asupra articolului 285 din Codul penal, referitor la infracțiunea de evadare, în sensul incriminării încălcării de către persoana care execută pedeapsa închisorii la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul în care locuiește, precum și pentru nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau a condițiilor de deplasare, stabilite potrivit legii”.
La data de 22 septembrie 2025, proiectul de lege a fost respins, la vot, de Senat, ca primă Cameră sesizată. Tot la Senat, Comisia pentru Învățământ, Comisia pentru Muncă, Familie și Protecție Socială și Comisia pentru Drepturile Omului au adoptat avize negative. Tot negativ a fost și Raportul redactat de către Comisia Juridică.
La vot, din cei 120 de senatori prezenți, 115 au votat pentru adoptarea raportului și împotriva adoptării proiectului de lege. Contra raportului și pentru adoptarea proiectului de lege a votat un singur senator. Este vorba despre parlamentarul neafiliat Dumitru Manea. Alți patru senatori neafiliați s-au abținut de la vot.
La 24 septembrie 2025, proiectul a intrat deja în dezbaterea Camerei Deputaților. Aici, Comisia Juridică are termen să redacteze raportul final până pe data de 14 octombrie 2025.
Dreptul la permisie și la învoire, garantat prin a doua lege inițiată de latifundiarul din Pipera
Al doilea proiect de lege al lui George Becali, PLX 290.2025, se referă la o propunere legislativă pentru modificarea articolelor 36 și 37 din Legea nr. 254/2014 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Acest proiect de lege are ca obiect modificarea condițiilor de stabilire a două regimuri consacrate de executare a pedepselor, respectiv regimul închis și regimul semideschis, precum și introducerea unui nou drept pentru persoanele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, respectiv dreptul la învoire și la permisia.
„În ceea ce privește stabilirea regimului de executare, propunerea vizează modificarea limitelor inferioară și superioară a cuantumului pedepsei pentru includerea în regimul închis, proiectul prevăzând că regimul închis se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 13 ani. Se modifică și limita superioară a cuantumului pedepsei pentru includerea în regimul semideschis, proiectul prevăzând că se aplică inițial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani”, se arată în expunerea de motive.
Se invocă procesele de la CEDO
„În condițiile actuale, executarea pedepsei în regimurile de executare mai favorabile prin modificarea limitelor pedepsei (semideschis și deschis) ar fi de bun augur, cu implicații majore în ceea ce privește asigurarea drepturilor deținuților și ar duce la scăderea numărului de acțiuni la CEDO. Pentru a atenua efectele pe termen scurt în ceea ce privește reorganizarea, se propune prorogarea termenului de aplicare cu un an de la intrarea în vigoare”, se precizează în documentul citat.
Astfel, proiectul de lege mai presupune ca, pentru persoanele private de libertate care execută pedeapsa pentru infracțiuni fără violență, să se introducă un nou drept, anume dreptul la învoire și la permisie, „ca un drept garantat de ieșire din penitenciar pentru una sau pentru mai multe zile, și nu doar ca o recompensă, cum este în prezent”. Se precizează că „proiectul nu prevede eliminarea recompensei de ieșire din penitenciar prevăzută de condițiile actuale atât persoanelor private de libertate care execută pedepse ce, prin natura lor, sunt excluse de la dreptul de învoire și permisie, cât și persoanelor care vor beneficia de acest drept”. Conform expunerii de motive, „dreptul de învoire și permisie se va acorda în condiții clar stabilite, după analiza fiecărei cereri de către o comisie specială, a cărei competență este prevăzută în proiectul de lege”.
Nici de această dată, senatorii nu l-au ajutat pe inițiator
De data aceasta, Consiliul Economic și Social a acordat un aviz favorabil. La fel și Consiliul Legislativ. În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii, în avizul transmis, arată că, deși în expunerea de motive se precizează că dreptul la învoire și la permisie se va acorda în condiții clar stabilite, după analiza fiecărei cereri de către o comisie specială, a cărei competență este prevăzută în proiectul de lege, inițiativa legislativă nu reglementează nici condițiile în care ar urma să se acorde acest drept, nici componența comisiei care ar urma să analizeze astfel de cereri.
„Astfel de condiții nu ar putea fi instituite nici printr-un act juridic cu caracter infralegal, întrucât s-ar pune în discuție respectarea principiului legalității, în considerentele sale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii”, precizează Consiliul Superior al Magistraturii.
La rândul său, Guvernul României, sub semnătura premierului Ilie Bolojan, a transmis Parlamentului că Executivul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.
Și acest proiect de lege a ajuns, prima dată, în dezbaterea Senatului. Aici, Comisia pentru Drepturile Omului a adoptat un aviz de respingere. Iar Comisia Juridică a transmis un raport de negativ. Tot la data de 22 septembrie 2025, Plenul Senatului a respins adoptarea proiectului de lege, tot cu 114 voturi împotrivă, unul singur pentru și patru abțineri.
Proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, unde Comisia Juridică are termen să depună raportul final până pe data de 14 octombrie 2024.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
