Eliminarea facilităților din domeniul Construcții și închiderea bruscă a șantierelor, prin stoparea programelor de finanțare nu fac altceva decât să bage firmele de construcții din România în faliment și să trimită muncitorii la muncă în străinătate. Pe lângă depopularea masivă a României pe care o creează măsurile de austeritate ale Guvernului, mai sunt și efecte grave pe termen lung. De exemplu, după ce vor pleca pe șantierele din alte state, muncitorii și specialiștii în construcții nu se vor întoarce la o eventuală deblocare a fondurilor, pentru redeschiderea șantierelor. Dar și firmelor li se pun noi condiții, astfel încât să nu-și mai poată relua activitatea după ce le falimentează statul.
După ce va trece perioada de criză economică, România nu va mai avea nici firme de construcții disponibile pentru redeschiderea șantierelor care se închid acum, nici oameni pe care să-i poată angaja alte companii. Toate măsurile luate de actualul Guvern desființează sectorul Construcții, pe termen scurt, mediu și lung.
O situație similară s-a înregistrat după criza economică declanșată în țara noastră în anul 2009. Atunci au avut de suferit inclusiv Universitățile de Construcții, pentru că a scăzut foarte mult interesul pentru acest domeniu de activitate, în condițiile în care muncitorii și inginerii au plecat să muncească în străinătate, în număr foarte mare.
Având în vedere existența unui precedent, nu mai departe de acum 10 ani, Guvernul nu poate pretinde că nu se știau consecințele tuturor măsurilor impuse în pachetele de austeritate. Se poate lua în considerare premeditarea, tocmai pentru că sectorul Construcții abia și-a revenit dintr-o criză recentă și tocmai pentru că a existat o situație atât de gravă au fost acceptate, anterior, modificările legislative care au ajutat firmele de construcții să atragă și să-și păstreze angajații, inclusiv prin impunerea unui salariu minim pe ramură aproape dublu față de cel la nivel de țară – adică un salahor a fost plătit cu 4.000-4.500 de lei pe lună, net.
Nu vom mai avea cu ce să reconstruim Ucraina
Noile condiții nu fac decât să trimită constructorii pe șantierele din afara României și se elimină inclusiv posibilitatea întoarcerii lor în țară, prin prevederea care va închide firmele care ajung în incapacitate de plată mai mult de un an, cu interdicția impusă patronilor de a mai deține o societate comercială, pe o perioadă de 7 ani.
Cum firmele nu vor mai avea activitate, în mod cert vor intra în faliment și legea le va interzice să-și reia activitatea, după primele 12 luni de stagnare. Astfel, România se pregătește să aibă dificultăți majore inclusiv la „Reconstrucția Ucrainei”, pentru că nu vom mai avea nici firme de construcții, nici oameni. Fondurile pe care Guvernul a declarat că vrea să le obțină pentru reconstrucția Ucrainei sunt pentru proiecte pe care ar fi trebuit să le poată face companiile din România, dar exact acestea nu vor mai avea activitate. Altfel spus, acele fonduri nu vor putea fi absorbite de România decât dacă vor putea prelua contractele de execuție alte companii, din alte state.
Muncitorii români deja au început să plece de pe șantierele din țară, după ce au plecat și cei asiatici. Blocarea multor lucrări, în lipsa finanțărilor de la stat sau din fonduri europene ne lasă fără specialiști și fără muncitori calificați, mai ales pentru că se fac angajări pe bani foarte mulți, în acest domeniu, în alte state europene.
Citește pe Antena3.ro
O femeie a făcut nuntă și s-a căsătorit cu doi frați. Tradiția ciudată a familiilor poliandre dintr-un sat izolat, veche de sute de ani
Se adaugă dificultățile la aprovizionarea cu materiale de construcții, pe fondul creșterii neprevăzute a prețurilor, în mai multe etape succesive, dar și din cauza lipsei de personal. Patronatele din acest sector de activitate trag un semnal de alarmă, arătând că este nevoie de finanțări și investiții pentru a continua lucrările, pentru a nu se provoca pagube enorme.
Deja au început insolvențele
Firmele mici și mijlocii au cele mai mari probleme, iar unele deja au cerut insolvența. Ponderea acestora este de până la 40% din totalul societăților comerciale cu activitate în acest domeniu. Nici firmele mari nu mai găsesc angajați bine pregătiți, pentru că s-au eliminat facilitățile fiscale în Construcții. Unele companii au început să aducă muncitori din Republica Moldova, dar nici aceștia nu vor sta mult în România, pentru că există cerere de forță de muncă, pe bani mai mulți, în vestul Europei.
Și Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), a avertizat că există riscul ca muncitorii calificați din construcții să plece, din nou, să lucreze în Occident pe salarii foarte atractive oferite de companiile din Occident – așa cum s-a mai întâmplat. Aceștia vor fi greu de înlocuit cu forța de muncă din Asia, care și ea la rândul ei începe însă să devină tot mai interesată de țările din vestul Europei.
Ne eliminăm 8% din PIB
Erbașu se așteaptă la disponibilizări de 25% în firmele de construcții din România, pe fondul măsurilor de austeritate impuse de Guvern. „Aceste companii sunt în pragul falimentului, dacă nu au intrat deja în insolvență. Multe dintre ele nu au nicio perspectivă. Faptul că le-au fost sistate, oprite finanțările și chiar derularea contractului este incertă în perioada următoare, automat vor fi influențate și singurele lucrări care le-au mai rămas în derulare. Aceste firme au restanțe și la stat, au restanțe la bănci, au restanțe la furnizori, ele sunt la marginea prăpastiei, practic nu mai au cum să se redreseze, nu au nicio perspectivă pe termen mediu sau lung”, a explicat Cristian Erbașu.
Din 2018 până în 2024, datorită măsurilor de susținere ale Guvernului, numărul angajaților în sectorul Construcții a crescut, după perioada de criză, cu peste 120.000, dar acum scade din nou. Președintele FPSC avertizează Guvernul că este nevoie de finanțări, de bani pentru investiții, astfel încât să se poată continua activitatea de pe șantierele din țară. Acesta mai spune că sectorul este afectat grav și de lipsa de predictibilitate în privința finalizării proiectelor de infrastructură aflate în derulare, existând riscul ca acestea să fie oprite de la finanțare de către Guvern.
„Scăderea drastică a producției contează foarte mult, iar în condițiile în care construcțiile reprezintă 8% din PIB este foarte ușor să intri în recesiune din cauza lipsei finanțării pentru investiții și pentru acest domeniu”, a mai explicat Erbașu.
Creșterile acestui sector economic au fost semnificative în ultimii 10 ani, de când s-a ieșit din perioada de criză, iar aportul la PIB este de peste 8%, astfel încât România riscă să piardă un procent foarte mare din PIB, falimentându-și constructorii.
