Este vorba despre un imobil în care a locuit fostul demnitar comunist Paul Niculescu-Mizil, din care fiica și nepoata acestuia au fost evacuate la cererea RA-APPS. Iar acțiunea guvernamentală are loc în condițiile în care Băsescu a solicitat expres să fie repus în drepturi, în ciuda faptului că nu au fost soluționate procesele de pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect aceste chestiuni.
La 1 iulie 2025, CCR a declarat neconstituțională modificarea adusă Legii nr. 406/2001, în sensul că nu pot beneficia de privilegiile acordate foștilor șefi de stat persoanele despre care s-a constatat definitiv că au turnat la Securitate. În acest litigiu constituțional, avocatul lui Băsescu a fost însuși Valeriu Stoica. Excepția a fost invocată de Băsescu într-un proces pe care îl are cu SPP. Aceleași excepții de neconstituționalitate au fost ridicate de Băsescu și în procesele pe care le are cu RA-APPS și cu Administrația Prezidențială, excepții pe care CCR urmează să se pronunțe abia în data de 16 septembrie. Ar fi pentru a doua oară când „Petrov” s-ar muta într-o vilă din care au fost evacuate familii celebre. În 2015, Guvernul Ponta i-a atribuit vila din Gogol, nr. 2, din care, cu o lună înainte de a fi emis actul, a fost evacuată Mioara Roman, fosta soție a ex-premierului Petre Roman.
Surse politice au precizat, pentru „Jurnalul” că Guvernul condus de Ilie Bolojan urmează să aprobe, fie în cursul zile de astăzi, fie în cursul zilei de mâine, o hotărâre de guvern prin care să i se acorde fostului președinte al României Traian Băsescu, zis „Petrov”, declarat definitiv ca turnător la Securitate, o nouă vilă de protocol. Este vorba despre imobilul în care a locuit fostul demnitar comunist Paul Niculescu-Mizil, amplasat în spatele sediului Televiziunii Române, în strada Emile Zola, la numărul 2A.
Aceleași surse arată că Băsescu a înaintat, săptămâna trecută, la Secretariatul General al Guvernului o solicitare expresă în acest sens, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, în data de 1 iulie 2025, legea prin care a fost completată Legea nr. 406/2001, în sensul că a desființat fraza adăugată, conform căreia nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au avut calitatea de șef al statului român și care au fost declarate definitiv drept lucrători ai Securității sau colaboratori ai acesteia.
Graba cu care Guvernul vrea să tranșeze această problemă a fost confirmată, de altfel, și de premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune Antena 3 CNN de la finalul săptămânii trecute, când a precizat: „Săptămâna viitoare vom tranşa această problemă în aşa fel încât să respectăm prevederile legii”. Rugat să comenteze funcţionarea statului român care a permis unui colaborator al Securităţii să devină preşedinte, Bolojan a declarat: „Aici, este evident că în ultimii 30 de ani era loc de mai bine în foarte multe domenii, dar, în afară de o decizie sau alta, avem legislaţii, avem sentinţe judecătoreşti pe care trebuie să le respectăm”.
Citește pe Antena3.ro
O femeie și-a uitat poșeta de peste 100.000 de euro într-un taxi. Când a găsit-o, șoferul a făcut ceva cu totul neașteptat
CCR nu a dispus repunerea lui „Petrov” în drepturi
Intenția Executivului de a-i atribui lui Băsescu o nouă vilă de protocol, după ce a fost evacuat, în 2022, din vila de protocol din strada Nikolai Gogol, nr. 2 are loc în contextul în care Decizia CCR de care se folosește în acest moment „Petrov” nu a dispus repunerea sa în drepturile de fost președinte al României, ci doar a declarat neconstituționale prevederile unui act normativ modificat.
De aceea, graba Guvernului în această chestiune este mai mult decât suspectă. În primul rând, Curtea Constituțională a fost sesizată cu aceste chestiuni soluționate, în maniera în care au fost soluționate, de către Curtea de Apel București, într-un proces intentat de Traian Băsescu însuși, prin care a cerut suspendarea executării unei notificări a Serviciului de Protecție și Pază, notificare potrivit căreia i-au fost retrase servicile prestate de această instituție. Cauza nu are nicio legătură cu evacuarea dintr-o vilă de protocol a RA-APPS.
Judecarea pe fond a acestui proces a fost suspendată, odată ce instanța a admis cererea lui Traian Băsescu de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, urmând a fi reluată după ce CCR va fi soluționat această excepție. Urmează, așadar, ca procesul să fie soluționat pe fond și, eventual, în recurs și numai în cazul în care Băsescu câștigă acest proces poate revendica repunerea sa în dreptul de a beneficia, ca fost președinte, de serviciile SPP. În acest moment, nu există o decizie definitivă în acest litigiu.
Excepția de neconstituționalitate din procesul cu RA-APPS va fi soluționată abia în 16 septembrie
Mai mult, Traian Băsescu a acționat în judecată trei instituții care, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul său și a menținut, în primăvara anului 2022, raportul CNSAS, în sensul că a fost colaborator al Securității, au pus în aplicare prevederile modificate ale Legii nr. 406/2001 și i-au retras beneficiile de fost președinte.
În acest prim proces, în care a formulat excepția de neconstituționalitate soluționată de CCR la 1 iulie 2025, Băsescu a dat în judecată SPP, cerând suspendarea notificării. Mai există un proces cu SPP, având numărul 3570/2/2022, în care cere anularea aceleiași notificări. Și în acest proces, Băsescu a solicitat și a obținut sesizarea Curții Constituționale cu privire la aceleași excepții de neconstituționalitate.
La fel, a dat în judecată RA-APPS, cerând anularea Notificării nr. 2247 din 28 martie 2023, prin care a fost somat să părăsească vila de protocol din strada Nikolai Gogol, nr. 2. Și în acest proces Băsescu a obținut, la data de 2 august 2024, sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 243/2021 pentru modificarea articolului 1 alineat 3 din Legea nr. 406/2001, precum și a dispozițiilor articolului 1 alineat 3 din Legea 406/2001 modificată, în ceea ce privește sintagma „și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității și de colaborator al acesteia”.
Ei, bine, acest proces, care vizează dreptul său de a beneficia de o casă de la RA-APPS, a fost suspendat până la soluționarea de către Curtea Constituțională a acestei excepții de neconstituționalitate. Soluționarea CCR nu a venit, iar nici procesul pe fond din instanță nu a fost soluționat, la rândul lui, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
În aceeași situație se află și un al patrulea proces, care face obiectul dosarului nr. 4765/2/2022, prin care Băsescu a dat în judecată Administrația Prezidențială, pe motiv că aceasta i-a sistat plata indemnizației lunare egală cu 75% din indemnizația președintelui României aflată în plată. În toate aceste trei procese, Băsescu a solicitat sesizarea CCR, iar Curtea Constituțională ar urma să soluționeze aceste excepții abia la data de 16 septembrie 2025.
Evacuări cu repetiție, în beneficiul lui Traian Băsescu
Astfel, Guvernul Bolojan are pe masă un proiect de hotărâre prin care urmează să aprobe „schimbarea destinaţiei unui imobil având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, aflat în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, din locuinţă de protocol în reşedinţă oficială”. Iar în anexă, se face vorbire despre imobilul RA-APPS situat în str. Emile Zola, nr. 2A, sector 1, București, compus dintr-o construcție și un teren cu suprafața de 541 de metri pătrați.
Clădirea dispune de un subsol cu suprafața de 99 de metri pătrați, parter de 124 de metri pătrați și etaj de 116 metri pătrați. La acestea, se adaugă și un garaj”. De asemenea, este pregătit un alt document prin care imobilul în cauză să fie atribuit fostului președinte al României Traian Băsescu.
Așa cum am arătat mai sus, în acest imobil a locuit Paul Niculescu-Mizil, fost premier în epoca lui Nicolae Ceaușescu, împreună cu familia sa. În 2008, acesta a decedat, în vilă rămânând să locuiască fiica sa, Lidia Niculescu-Mizil, împreună cu nepoata lui, celebra Oana Niculescu-Mizil. În 2008, Guvernul a dispus trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului mai multe imobile de protocol, moment de la care chiriile percepute au crescut până la 150 de ori.
Începând cu anul 2011, familia Niculescu-Mizil a fost chemată în judecată de RA-APPS, pentru evacuarea din imobil și pentru recuperarea chiriilor restante. Oana Niculescu-Mizil este fosta nevastă a ex-primarului Sectorului 5, Dan Marian Vanghelie, de care a divorțat, în 2022, după 11 ani de relație. Oana Niculescu-Mizil a fost deputat PSD de București.
Ar fi, așadar, pentru a doua oară când Traian Băsescu ar urma să beneficieze de pe urma evacuării unor chiriași celebri din vilele de protocol ale statului. Asta, după ce, în 2015, a primit, tot ca beneficiu de fost președinte, vila de protocol din strada Nikolai Gogol, nr. 2. În acest imobil, din 1990 până în ianuarie 2015, a locuit fosta soție a ex-premierului Petre Roman, Mioara Roman. În 2012, RA-APPS a acționat-o și pe aceasta în judecată, cerând evacuarea din imobil și plata chiriilor restante. Chiria percepută, la acel moment, ajunsese la 6.000 de euro pe lună. Vila a aparținut ICRAL, până în anul 1996, după care a intrat în patrimoniul RA-APPS.
La începutul anului 2015, Mioara Roman a acceptat oferta de a se muta într-un apartament în Bucureștii Noi, aparținând tot RA-APPS, pentru o chirie lunară de 500 de euro. O lună mai târziu, Guvernul Ponta emitea HG 60/2015, prin care a fost schimbat regimul juridic al imobilului din Gogol, pentru a i-l atribui lui Băsescu.
Într-un interviu acordat presei scrise, Mioara Roman a declarat: „Pe mine m-a dat afară din casă tovarășul Traian Băsescu, care, mă rog, s-a plâns că nu are loc. Eu am îndrăznit să spun despre domnul Băsescu că nu are legătură cu funcția de președinte, ceea ce cred că nu am greșit”.
Ex-ministru al Justiției și președinte PNL, avocatul care a reușit să convingă Curtea Constituțională
Decizia Curții Constituționale nr. 219 din data de 1 iulie 2025, de care profită, în acest moment, Traian Băsescu pentru a cere o nouă vilă de la stat, deși procesele de pe rolul instanțelor care au ca obiect recuperarea privilegiilor nu s-au soluționat cu hotărâri judecătorești definitive, arată că în cazul lui „Petrov” nu se mai poate schimba nimic. Însă CCR arată că dacă Parlamentul nu intervine cu modificări legislative de substanță, există riscul ca și alți viitori foști președinți care, eventual, ar fi găsiți ca turnători ai Securității, să rămână la fel de imuni în această chestiune.
O informație mai mult decât spectaculoasă este că Traian Băsescu a fost reprezentat în acest proces de la Curtea Constituțională de celebrul avocat Valeriu Stoica (FOTO), fost președinte al Partidului Național Liberal și ex-ministru al Justiției.
Conform motivării deciziei CCR citate, Curtea arată că trebuie introduse în legea nr. 370/2005 privind alegerea președintelui României sancțiuni care să poată fi aplicate candidaților despre care se descoperă că au fost colaboratorii ai Securității sau lucrători ai acesteia. Astfel, „Curtea reține că, potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României, propunerile de candidați pentru alegerea președintelui României sunt însoțite, printre altele, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, fără însă a se stabili vreo sancțiune în ceea ce privește posibilitatea ca persoana care candidează să fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității”, se arată în documentul citat.
Astfel de reglementări ar trebui să fie operate și cu privire la OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Curtea arată că această ordonanță „urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere juridică și morală colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a unei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, acțiunile promovate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu tind spre obținerea unei condamnări judiciare, consecința acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoștința publică a soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești în acțiunile în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității”.
Modificările operate de Parlament, pline de greșeli procedurale
Băsescu își va putea recupera privilegiile, după ce se vor finaliza procesele din instanțele de contencios administrativ, în baza faptului că CCR a observat că, atunci când Legea nr. 406/2001 a fost modificată în anul 2021, nu a fost respectat „principiul neretroactivității legii, care este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul său de reglementare, iar singura excepție pe care o îngăduie norma constituțională privește legea penală sau contravențională mai favorabilă”.
În cazul lui Băsescu, „statutul de fost președinte al României se dobândește la momentul încetării mandatului de președinte al României, în condițiile stabilite de Constituție. Ca atare, regimul juridic al acestui statut se definește, se structurează și se configurează în raport cu normele de drept substanțial aflate în dreptul pozitiv la momentul dobândirii statutului de fost președinte al României. Orice modificare a acestui regim juridic în oricare dintre componentele sale nu poate viza o situație juridică deja epuizată”.
„Astfel, legiuitorului îi revenea obligația de a stabili reperele temporale, în funcție de care aplicarea soluției legislative adoptate trebuie realizată, precum și necesara corelare cu prevederile ansamblului legislativ respectiv, în consonanță cu normele de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000. Având în vedere că, astfel cum s-a arătat și mai sus, legiuitorul nu a însoțit modificările aduse legii de norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate și certitudine modului de conformare la noile cerințe legale, în lipsa elementelor de circumstanțiere menționate mai sus, instanța constituțională constată că Legea nr. 243/2021 a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție”, se mai arată în această motivare a Curții Constituționale.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
