Federațiile sindicale din administrație și-au anunțat primele acțiuni comune de protest față de politicile sociale și economice promovate de Guvernul Bolojan care le afectează grav activitatea. Guvernul dorește să facă cea mai mare concediere colectivă din ultimii 30 de ani, deși aparatul de stat are nevoie de funcționari și sunt instituții în care nu se poate demonstra așa-zisa risipă despre care vorbește premierul. Sindicatele din administrația publică atrag atenția că măsurile promovate ,,pe persoană fizică”, de tipul „reforma mea”, ale premierului Ilie Bolojan creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, sfidând și regulile dialogului social. Funcționarii publici ies împreună în stradă, pe 15 septembrie, iar Guvernul Bolojan și-ar putea anunța măsurile din pachetul al III-lea al austerității tot în stradă, dacă nu se va mai lucra nici la Parlament.
Sindicatele din administrație transmit un mesaj comun prin care avertizează Guvernul că în cazul în care prim-ministrul nu va renunţa la politicile adoptate „din pix” și fără fundament real, protestele organizaţiilor vor continua şi se vor radicaliza, culminând cu greva generală în sector. Pe 15 septembrie, când Executivul a anunțat că-și va asuma răspunderea pentru cel de-al III-lea pachet de măsuri de austeritate, cu noi tăieri în administrație, instituțiile vor intra în grevă.
Măsurile Guvernului sunt considerate de sindicaliști abuzive și o amenințare la stabilitatea funcției publice și la calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor.
Programul de acţiuni comune, sincronizate, începe în data de 15 septembrie 2025, printr-un marș și pichetare, în București, pe traseul Ministerul Dezvoltării – Piața Victoriei – sediul Guvernului României, între orele 11:00–15:00, cu participarea a mii de salariați din administrația publică centrală și locală.
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), Federația Columna-Scor, Federaţia Naţională a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală, Federaţia Națională a Sindicatelor din Administrația Locală SEDLEX, Federația PUBLISIND, Federația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici și Personalului Contractual FORŢA LEGII solicită consultarea reală a organizațiilor sindicale înainte de adoptarea pachetului al II-lea de măsuri care, „în prezent, conţine reglementări arbitrare, nefundamentate și cu efecte grave asupra administrației publice, funcţiei publice şi funcţionării instituţiilor”, transmit federațiile.
Sindicaliștii mai cer și respectarea drepturilor fundamentale: la muncă, la stabilitate și carieră în funcția publică, la condiții de muncă decente, la negociere colectivă și autonomie locală; eliminarea mandatelor temporare și a testărilor periodice impuse funcționarilor publici, măsuri care ar conduce la politizarea administrației și la destabilizarea resursei umane; respectarea stabilității și predictibilității funcției publice, prin respingerea modificărilor la Codul administrativ ce încalcă dreptul constituțional la muncă, în special cea privind crearea forțată a jumătății de funcționar public pe posturi ocupate.
Citește pe Antena3.ro
Celebrele gemene siameze Abby și Brittany au adus pe lume un copil. Tatăl este un fost soldat american
Nu s-au făcut analize de impact
De asemenea, se cer analize reale de impact social și financiar înaintea oricărei reduceri de personal, incluzând efectele asupra contribuțiilor sociale, veniturilor bugetare, șomajului și costurilor suplimentare generate de externalizarea serviciilor publice. Guvernului i se cere explicit renunțarea la intenția de a stabili „meniul pentru săraci” – o grilă de salarizare discriminatorie pentru personalul din unitățile administrativ-teritoriale cu venituri reduse din impozite și taxe locale, cu încălcarea principiului „la muncă egală – salarizare similară” prevăzut în Carta Socială Europeană, precum și a principiului creării procedurilor de egalizare financiară, prevăzut în Carta Europeană a Autonomiei Locale.
Va fi afectată siguranța și ordinea publică
Una dintre instituțiile cele mai afectate este Poliția Locală, deși sunt foarte multe neclarități în privința deciziei luate de Guvern, pentru că nu rezolvă problema bugetară, dar creează grave probleme de siguranță și ordine publică.
„Sunt foarte multe localități care au nevoie de polițiști locali. Sunt localități în care posturile au fost blocate, în ultimii ani, nu s-au angajat polițiști locali tineri. În momentul în care domnul Bolojan a devenit primar la Oradea, avea 70 de polițiști locali în subordine și după 12 ani erau tot 70, deci nu am înțeles ce reformă a făcut domnia sa în Poliția Locală din Oradea. Acum dorește să treacă de la un polițist local la mia de locuitori la unul la 1.200 de locuitori, fără a întreba primarii ce nevoi au. Avem centre universitare unde populația e mult mai mare decât cea declarată, iar Poliția națională funcționează cu deficit de personal. Pe ordine publică nu mai vedem decât polițiști locali, în unele localități, în trei ture, dar Guvernul lovește exact în siguranța și ordinea publică. Dacă pleacă acasă 4.000 de polițiști locali din totalul de 9.065, se ajunge la peste 40% și nu înțelegem de ce”, a declarat, pentru Jurnalul, Eugen Țone, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Unite din Poliţia Locală.
Și în acest sector se pune problema externalizării serviciilor pe care acum le face Poliția Locală, dar după așa-zisa eliminare a risipei, serviciile vor fi preluate de firme de pază – la fel cum s-a pus problema și în cazul altor domenii despre care chiar Ilie Bolojan explica, înainte de a prezenta pachetele de măsuri, că primăriile trebuie să-și externalizeze unele servicii, pentru a fi plătite către firme private.
Externalizarea există deja, pornind chiar de la Oradea și București – unde Ilie Bolojan și Nicușor Dan, ca primari, au făcut primele externalizări de servicii, către firme private. Sindicatele din administrație spun că totul duce către transferul serviciilor asigurate de actualii angajați către firme private, mai mult ca sigur unele „de casă” ale partidelor aflate la guvernare, iar plata pentru acestea va fi mult mai mare decât bugetul actual pentru salarii. Banii vor veni din creșterea ulterioară a taxelor și impozitelor locale, pentru că UAT-urile vor avea nevoie de aceste servicii și firmele vor avea costuri mult mai mari decât cele actuale.
