Cu patru zile înainte de probabila cădere a guvernului premierului francez Francois Bayrou, aproape două treimi dintre francezii chestionați într-un sondaj au afirmat că își doresc demisia președintelui Emmanuel Macron.
Conform sondajului efectuat de institutul Odoxa-Backbone pentru cotidianul conservator Le Figaro, 64% dintre respondenți au spus că doresc organizarea de alegeri prezidențiale anticipate și alegerea unui nou președinte, mai degrabă decât numirea unui al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani, relatează AFP.
De asemenea, 56% dintre cei chestionați cer o nouă dizolvare a parlamentului și alegeri legislative anticipate pentru ieșirea din criza politică, criză amplificată de una economică în urma creșterii deficitului bugetar pe care guvernul francez caută să-l reducă printr-un plan nepopular de austeritate.
Într-un alt sondaj, realizat de institutul Verian tot pentru Le Figaro, numai 15% dintre francezi spun că mai au încredere în președintele Macron, care joi a găzduit la Paris o nouă reuniune a țărilor ce susțin militar Ucraina în Coaliția de Voință.
Premierul Francois Bayrou se va prezenta luni în fața Adunării Naționale (camera inferioară a parlamentului) pentru un vot de încredere față de planul său de austeritate bugetară.
Dacă nu va obține acest vot de încredere, un scenariu probabil având în vedere că centriștii, adică formațiunea progresistă Renașterea, de orientare mai degrabă liberală, a președintelui Macron, și dreapta nu au majoritatea absolută în legislativ, guvernul va trebui să demisioneze după numai nouă luni de mandat.
Printre opțiunile pe care, în acest caz, președintele Macron le-ar avea în baza prerogativelor sale constituționale se numără desemnarea unui alt premier, care însă la rândul său va avea dificultăți la votul de încredere, sau să convoace alegeri legislative anticipate, așa cum a făcut în iunie 2024 după eșecul partidului prezidențial la alegerile europarlamentare.
O altă opțiune, susținută de extrema dreaptă a lui Marine Le Pen și de opoziția de stânga, este ca Macron însuși să demisioneze și să fie astfel convocate alegeri prezidențiale, cu doi ani înaintea alegerilor la termen.
Cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, Franța are nevoie de măsuri de austeritate și guvernul de la Paris estimează că, prin planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro, acest deficit va coborî anul viitor la 4,6% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere al UE.
