Pe măsură ce temperaturile încep să scadă, crește îngrijorarea că Ucraina ar putea avea în față cea mai dificilă iarnă de la începutul războiului. Un nou val de atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii energetice a țării a stârnit alarmă la Kiev și în capitalele occidentale, într-un moment în care Moscova pare să mizeze din nou pe frig drept armă de război.
Atacuri rusești asupra structurii energetice ale Ucrainei/FOTO:EPA/EFE
Aceste atacuri – printre cele mai mari de până acum – vin la doar câteva săptămâni după o serie de summituri diplomatice care implicau liderii SUA, Rusiei, Ucrainei și aliați europeni. Dacă acele întâlniri ofereau o rază de speranță pentru reluarea negocierilor, ea pare acum estompată de întreruperile de curent și de temerile legate de o nouă campanie de teroare energetică.
Ținta: rețeaua energetică a Ucrainei
Cea mai recentă serie de atacuri rusești asupra rețelei electrice ucrainene pare a fi parte a unei strategii deliberate de subminare a moralului populației și de suprasolicitare a resurselor în prag de iarnă.
Pe 27 august, Rusia a lansat ceea ce autoritățile de la Kiev descriu ca fiind al doilea cel mai mare atac aerian de la începutul conflictului, folosind drone și rachete pentru a lovi substații electrice, conducte de gaz și termocentrale esențiale pentru sezonul rece. Peste 100.000 de gospodării au rămas fără curent.
Ministerul Energiei din Ucraina susține că, în 2025, au avut loc deja peste 2.900 de atacuri asupra infrastructurii civile – de aproape trei ori mai multe decât în primii doi ani ai războiului. Oficialii acuză Moscova că folosește aceeași tactică ca în iernile trecute, dar la o scară mult mai mare.
Un efort internațional în incertitudine
În iernile trecute, Ucraina a rezistat atacurilor cu ajutorul unui amplu efort internațional, coordonat inițial de Statele Unite și sprijinit de aliați europeni și parteneri din Orientul Mijlociu. Acesta a inclus furnizarea de combustibili, generatoare mobile, echipamente termice și interconectarea rețelei ucrainene cu cea a Uniunii Europene.
Această integrare cu rețeaua energetică europeană a fost finalizată cu doar câteva ore înainte de începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022, un pas esențial în reducerea dependenței de Rusia.
În 2023, Arabia Saudită a oferit 300 de milioane de dolari în resurse energetice pentru Ucraina, urmată de Emiratele Arabe Unite și Qatar, care au crescut exporturile de energie către Europa pentru a permite acesteia să susțină Ucraina.
Cu toate acestea, sub noua administrație de la Washington, continuitatea acestui sprijin rămâne incertă. La începutul anului, programul-cheie de securitate energetică pentru Ucraina, finanțat de USAID, ar fi fost suspendat. În lipsa unui impuls coordonat din partea SUA, Uniunea Europeană a alocat recent 500 de milioane de dolari pentru sprijinirea importurilor de gaze și repararea infrastructurii distruse.
Presiuni meteorologice și militare
Previziunile meteorologice indică o iarnă care ar putea începe blând, dar cu luni de ianuarie și februarie extrem de reci – un scenariu pe care Moscova pare pregătită să-l exploateze. În același timp, Rusia și-a extins semnificativ arsenalul de drone iraniene și rachete de precizie, iar frecvența atacurilor a crescut considerabil.
„Putin pare să mizeze pe frig pentru a obține ceea ce nu a reușit pe câmpul de luptă – slăbirea voinței ucrainenilor”, a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului.
Diplomație în impas
Ultimele atacuri rusești vin într-un moment sensibil, după summituri care vizau conturarea unui posibil cadru de negocieri. Liderii europeni au salutat inițiativa președintelui Trump, iar secretarul general al NATO l-a descris drept „singura persoană care îl mai poate opri pe Putin”.
Printre subiectele discutate se numără eventuale schimburi teritoriale și garanții de securitate pentru Ucraina. Totuși, liderii ucraineni resping orice idee de cedare a teritoriilor ocupate, considerând că o astfel de concesie nu ar însemna pace, ci pregătirea unui nou conflict.
Zelenski a reiterat recent poziția Kievului: „Nu putem negocia sub amenințarea rachetelor. Pace nu poate exista cât timp civilii stau în întuneric și frig.”
Speranța revine primăvara, dar iarna trebuie trecută
Mulți analiști consideră că următoarele luni vor fi esențiale. Dacă Ucraina reușește să își mențină reziliența energetică și sprijinul internațional, ar putea intra în primăvară într-o poziție mai puternică pentru negocieri.
În Congresul SUA, există presiuni pentru relansarea unui pachet de sancțiuni dure asupra sectorului energetic rus și asupra celor care cumpără produse petroliere din Rusia. Un proiect bipartizan de lege, susținut de peste 80 de senatori, ar putea reprezenta un răspuns ferm la atacurile Moscovei.
Între timp, Ucraina continuă să lovească infrastructura energetică rusă – în special rafinării și terminale de export – în încercarea de a reduce veniturile Moscovei din energie. Kievul afirmă că aceste acțiuni au valoare militară și sunt un act de autoapărare, în contrast cu atacurile rusești asupra infrastructurii civile.
Iarna va fi un test, dar nu decide finalul
Deși starea de spirit în capitalele occidentale este din ce în ce mai rezervată, puțini cred că războiul va fi decis în această iarnă. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a rezumat starea de spirit: „Mă pregătesc pentru un război lung în Ucraina.”
Totuși, există speranța că baza unor negocieri reale a fost pusă. Până atunci, însă, iarna va testa nu doar sistemele energetice ale Ucrainei, ci și angajamentul Occidentului de a susține Kievul în fața unei presiuni crescânde.
