Impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor, păstrat de Coaliție, în ciuda avertismentelor. „O soluție proastă, luată de oameni care nu înțeleg economia de piață”

După ce s-a jucat o vreme cu ideea de a introduce impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor, fie retrăgând proiectul, fie avansând din nou ideea aplicării acestuia, Coaliția a decis, pe ultima sută de metri înaintea asumării răspunderii pe cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale, să îl introducă, totuși, deși numeroși specialiști au avertizat că este o idee contraproductivă.

Același lucru a fost subliniat, de altfel, și pentru Ziare.com de consultantul fiscal Dan Schwartz, care a spus că este o soluție cât se poate de proastă, care penalizează investițiile și care este incorectă din punct de vedere profesional, ba chiar din punct de vedere etic, întrucât nu este normal să se plătească impozit pe pierdere.

Susținere la nivel înalt pentru reintroducerea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor

„Impozitul pe cifra de afaceri presupune să fie plătit chiar dacă compania nu are profit și nu denotă altceva decât atitudinea greșită a politicienilor noștri, care consideră multinaționalele și mediul de afaceri în general drept entități care încearcă fie să eludeze legea, fie să facă evaziune fiscală”, a explicat acesta.

Și atunci, continuă Dan Schwartz, din punctul de vedere al autorităților „trebuie” să fie penalizați toți pentru ceea ce poate doar unii fac.

Pe de altă parte, la momentul luării deciziei de a se reintroduce acest impozit, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că măsura are rolul de a încuraja investițiile și că noul sistem de taxare se va concentra punctual pe cheltuielile sensibile ale companiilor, precum cele de consultanță, management sau proprietate intelectuală.

Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a criticat, de asemenea, dur pe Facebook decizia de eliminare a impozitului de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor, spunând că acest lucru este „total injust”, având în vedere că „pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”.

Măsura denotă „neîncredere totală în mediul de afaceri”

Consultantul fiscal Dan Schwartz îi contrazice, însă, și spune, în intervenția sa pentru Ziare.com, faptul că, la modul tehnic, este descurajator pentru orice investitor care vrea să vină în România și care nu acceptă să fie impozitat pentru câștiguri pe care nu le are, iar lucrul acesta se va vedea, continuă acesta, adăugând totodată faptul că această atitudine este „absolut normală” din partea investitorilor.

„Toată lumea care are cifră de afaceri peste 50 de milioane este penalizată prin acest impozit care este antieconomic, pur și simplu o măsură administrativă luată de – nu-mi dau seama dacă sunt specialiști sau dacă sunt doar politicieni – oameni care nu înțeleg cum funcționează economia de piață”, mai spune Dan Schwartz.

Totodată, acesta adaugă faptul că, dacă există suspiciuni în ceea ce privește corectitudinea unor contribuabili, avem toate mijloacele, toată legislația, toate organizațiile și instituțiile statului capabile să verifice starea economică și fiscală a fiecăruia și, acolo unde sunt identificate nereguli, să aplice sancțiunile prevăzute de lege.

Printr-o astfel de măsură, prin urmare, mai spune consultantul fiscal, Guvernul României nu demonstrează altceva decât o neîncredere totală în mediul de afaceri și, probabil, că din această cauză nu va obține nici colaborarea mediului de afaceri în reformele pe care încearcă să le facă.

O altă măsură la adresa multinaționalelor va face ca transferurile de tehnologie să se facă „foarte greu sau deloc”

Pe de altă parte, acesta mai arată că impozitul de 1% pe cifra de afaceri nu este singura măsură care va îngreuna activitatea multinaționalelor în perioada următoare.

„Această măsură este dublată de cealaltă măsură care se referă la nedeductibilitatea cheltuielilor de management, consultanță și redevențe, care, de asemenea, este o măsură antibusiness, de asemenea îi consideră pe toți infractori și de asemenea va produce, probabil, efecte negative neașteptate în ceea ce privește creșterea nivelului investițiilor străine – și nu numai – în România”, mai arată Dan Schwartz.

Și, pe de altă parte, adaugă acesta, ceea ce este cel mai important, va produce negative în ceea ce privește transferurile de tehnologie, pentru că plata redevențelor se face în contrapartidă cu transferurile de tehnologie către România.

Prin această măsură, prin urmare, mai spune Dan Schwartz, care nu mai permite deductibilitatea integrală a unor astfel de cheltuieli pentru subsidiarele grupurilor internaționale care activează în România, deductibilitatea fiind doar limitată, transferurile de tehnologie se vor face către România cu foarte mare greutate sau deloc.

„Deci, în loc să mergem în direcția în care merge toată lumea, în plină revoluție informatică, noi ne vom întoarce la pix, hârtie și abac”, remarcă acesta din urmă.

Un discurs populist, împotriva celor care reprezintă o șansă pentru modernizarea României

În același timp, un alt specialist în finanțe cu care Ziare.com a vorbit, Lucian Streche, a arătat că nu este foarte clar cât de aprofundată a fost analiza acestei măsuri pentru a se vedea efectul.

„Sigur că va scădea competitivitatea, inclusiv a României în general, mai ales că vorbim despre multinaționale, care prin definiție sunt prezente pe mai multe piețe și pot să-și mute anumite operațiuni de pe o piață pe alta cu relativă flexibilitate. Iar o altă problemă cu acest impozit este că nu spune nimic despre profitabilitatea domeniului. Cel mai comun impozit este impozitul pe profit pentru că are o logică clară, acolo unde firma face mulți bani, poate să și plătească impozit”, arată CEO-ul LT.Wealth.

Prin urmare, arată acesta, în momentul în care pui un impozit pe cifra de afaceri, practic nu mai contează, firma respectivă poate ieși și pe pierdere, ea tot plătește impozitul respectiv, lucru arătat anterior și de Dan Schwartz.

Acesta din urmă concluzionează, spunând faptul că este vorba despre un discurs populist, îndreptat împotriva celor care pot reprezenta o șansă pentru România de modernizare și de continuare a drumului economic pe care se află țara noastră.

„România se află pe un drum ascendent din punctul acesta de vedere, dar nu se va mai afla mult timp, dacă astfel de măsuri vor fi promovate în continuare”, încheie Dan Schwartz.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent