După ce ministrul Alexandru Rogobete a anunțat că Ministerul Sănătății va derula o proiect-pilot prin care vor fi înființate cabinete de medicină de familie în ambulatoriul spitalelor, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a reacționat, avertizând că această măsură nu reprezintă o soluție pentru a compensa lipsa drastică de medici de familie din mediul rural și din orașele mici, o problemă majoră care deja afectează grav accesul la servicii medicale pentru populația din aceste zone. Ba, din contra, spun unii doctori, zonele deficitare se vor înmulți pentru că vor fi și mai puțini medici de familie disponibili pentru aceste zone.
Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) a transmis că, deși medicul de familie are un rol vital în asigurarea serviciilor medicale primare, precum și în prevenție și monitorizarea bolilor cronice, există o tendință care s-a acutizat în ultimii ani: scăderea drastică a resurselor umane în medicina primară.
„Considerăm că reducerea continuă și drastică a resurselor umane în medicina primară în special în mediul rural reprezintă o problemă majoră care afectează accesul la servicii medicale de calitate pentru populația din aceste zone. Această tendință pune în pericol sănătatea publică și creează inegalitate în ceea ce privește accesul la asistență medicală.
Propunerea de a înființa cabinete de medicină de familie în ambulatoriul spitalelor din mediul urban nu este o abordare pentru a compensa deficitul de medici de familie din mediul rural și din unele orașe, astfel încât să se asigure accesul tuturor la servicii dedicate.
Mai mult, încărcarea suplimentară a bugetului unităților spitalicești ar putea avea consecințe negative asupra finanțării și funcționării acestora”, spune FNPMF.
Pe de altă parte, este esențial ca guvernanții să crească atractivitatea specialității de medicină de familie prin măsuri care să încurajeze tinerii să aleagă această carieră.
Se cer strategii reale pentru „atragerea și menținerea” doctorilor la sat
Citește pe Antena3.ro
McMiliardarii: Unii dintre cei mai bogați oameni ai lumii și-au început carierele spălând băile la fast-food
În acest context, FNPMF solicită Ministerului Sănătății:
– Implementarea unor măsuri concrete pentru creșterea atractivității specialității de medicină de familie care să țină cont de competențele medicului, cu finanțarea adecvată serviciilor oferite.
– Dezvoltarea unor strategii pentru atragerea și menținerea resurselor umane în medicina primară în mediul rural.
– Evaluarea impactului financiar și operațional al înființării cabinetelor de medicină de familie în ambulatoriul spitalelor în condiții de deficit bugetar.
– Promovarea Centrelor de Permanență care reprezintă continuitatea asistenței medicale primare cu program inclusiv pe timpul nopții.
Totodată, FNPMF îi cere ministrului Rogobete să se consulte cu organizațiile reprezentative ale cabinetelor medicilor de familie pentru a găsi soluții care să îmbunătățească accesul la servicii medicale de asistență medicală primară pentru toți cetățenii.
Medicii de familie precizează că peste 80% din totalul de cazuri sunt gestionate la nivelul cabinetelor de asistență medicală primară.
Sorin Paveliu: Se limitează adresările abuzive la camera de gardă
Medicul Sorin Paveliu, specialist în politici de sănătate, consideră că măsura propusă de ministrul Sănătății ar degreva UPU și ar limita adresările abuzive la camera de gardă.
„De ce consider această măsură salutară??
1. Degrevarea unităților de primiri urgențe. Pacienții fără simptome de gravitate vitală sau cei aduși cu ambulanța, dar fără urgențe reale vor fi separați de cei care ajung «pe picioare». Mulți dintre aceștia ocoleau rolul medicului de familie ca «gatekeeper». Acum, chiar dacă sar peste propriul medic de familie, tot la un medic de familie ajung.
2. Limitarea adresărilor abuzive la camera de gardă în speranța unor investigații «la minut». O parte dintre pacienți – în special cei care nu plăteau contribuția la FASS (FNUASS – n.r.) – veneau la urgențe pentru «un control» și profitau de analize și investigații rapide, inclusiv RMN sau CT. Prezența unui medic de familie în spital poate reprezenta o barieră pentru astfel de cazuri, iar chiar și pacienții asigurați pot fi redirecționați către medicul lor curant”, explică dr. Paveliu.
Pe de altă parte, spune acesta, „medicul de familie salariat” este un tip de resursă de care România ar avea nevoie, însă pentru acești specialiști angajați în spitale ar trebui modificată titulatura, deoarece termenul „de familie” și-ar pierde conținutul și ar genera confuzie.
„Angajarea medicilor ar putea asigura asistență medicală în zone unde, de-a lungul timpului, nu a existat interes pentru practicarea medicinei de familie. În contextul trecerii la un sistem de plată preponderent per serviciu, atractivitatea cabinetelor din localitățile slab populate scade și mai mult. De aceea, cred că ar trebui oferită Consiliilor Județene posibilitatea de a angaja medici de familie salariați pentru a acoperi aceste goluri.
Atenționare: Deși vorbim despre medici specialiști în medicină de familie, titulatura celor angajați în spital ar trebui modificată în «medici de prim abord» sau ceva similar. Termenul «de familie» și-ar pierde conținutul și ar genera confuzie. Este necesar doar să se precizeze că aceste posturi pot fi ocupate exclusiv de medici specialiști (MF, boli interne sau alte specialități cu stagiu consistent de medicină internă în curriculum)”, a completat dr. Sorin Paveliu, într-o postare pe Facebook.
Tot pe rețelele sociale și-au exprimat părerea mai mulți specialiști în medicină de familie.
„O prostie care nu va degreva cu nimic UPU, doar va «rezolva» niște posturi în marile orașe pentru niscaiva pile care nu au chef să investească într-un cabinet de medicină de familie. Zonele rurale și urbanul mic vor rămâne în continuare tot fără medici de familie”, este de părere un medic din Capitală.
„În primul rând, prin această invenție, zonele deficitare se vor înmulți pentru că vor fi mai puțini MF disponibili. Prin acest proiect se va înființa o nouă sinecură (și acum, într-o mulțime de UPU-ri, lucrează medici de familie). UPU-rile sunt aglomerate din cauza neasiguraților și a celor cu venituri mici și a programărilor lungi (programările ar trebui să se facă on-line direct din cabinetul MF)”, consideră un alt doctor.
„E lipsit de viziune. Deja funcționăm în Centre de Permanență. Aș fi de acord să funcționam pe lângă UPU, să nu mai zic cât de utile sunt în rural, unde s-au desființat câteva, din păcate. Știu exemplul județului Brașov, unde funcționam. DAR, lipsa finanțării corecte (e absolut jignitoare, nefiind actualizată din 2018!!!) a plății diferențiate pe zile (sâmbăta, duminica), sărbători legale, Crăciun, Paște, Anul Nou face neatractivă această activitate. Nu înțeleg de ce trebuie să inventăm roata, când ea există, doar trebuie optimizată. În centrul nostru avem 2 colegi MF peste 70 ani cu ajutorul cărora încă mai funcționăm, dar cu greu”, se plânge un medic de familie din județul Brașov, iar un altul afirmă că „e ciudat ca MS și CNAS fac orice doar o reformă reală în sistem nu”.
Alexandru Rogobete a declarat, săptămâna trecută, că Ministerul Sănătăţii va realiza un proiect-pilot de înfiinţare a unor cabinete de medicină de familie în spitalele publice, după modelul altor state europene, pentru a reduce presiunea de pe UPU.
