Cercetătorii europeni testează îngrășăminte bio obținute din alge cultivate pe apele reziduale și din azot recuperat din nămoluri municipale.
Astfel de soluții pot reduce poluarea și consumul de energie și ar putea limita dependența Europei de importurile din Rusia, scrie Euronews.
Pulberea obținută din alge este testată de fermierii din vestul Franței pe culturi de grâu, iar rezultatele de până acum arată că, atunci când este amestecat cu îngrășăminte minerale, produsul poate reduce utilizarea lor cu până la 25%, fără ca randamentele agricole să fie afectate.
Tradițional, îngrășămintele cu azot sunt produse prin procese care consumă cantități uriașe de energie și emit gaze cu efect de seră.
„Am cultivat alge unicelulare pe efluenți lactați proveniți de la o fabrică de procesare alimentară. Algele se hrănesc cu materia organică din apele uzate, transformând-o în biomasă vegetală. Apoi, deshidratăm acea biomasă și o împrăștiem pe câmpuri ca îngrășământ, deoarece este în mod natural bogată în azot”, explică Orhan Grignon, consilier pentru agricultură și mediu la Camera de Agricultură din Charente-Maritime.
Fiind deshidratată, poate fi transportată mai departe și utilizată în zone unde răspândirea nămolului de epurare, un alt îngrășământ organic, este restricționată.
Totuși, pe lângă faptul că algele singure nu ating randamentul îngrășămintelor minerale, ele acționează și mai lent, un lucru care trebuie să fie luat în calcul de fermieri în procesul de gestionare.
Testele au fost realizate în cadrul WALNUT, un proiect european care urmărește să ofere apelor reziduale o a doua viață.
„Obiectivul nostru principal este tratarea diferitelor tipuri de ape reziduale, precum efluenții industriali, apele uzate urbane sau saramurile. Aplicând o abordare circulară, nu doar reducem încărcătura poluantă a acestor procese, ci și valorificăm nutrienții conținuți în ele, utilizându-i ca bio-îngrășăminte în agricultură”, a explicat coordonatorul Francisco Corona Encinas.
C.S.
