Relația dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a îmbunătățit, fără îndoială, dar adevăratul premiu pe care îl caută Kievul pare inaccesibil, deocamdată.
După nouă luni de acrobații diplomatice, Trump preferă să-i ofere președintelui rus Vladimir Putin încă o șansă de a-l convinge, în detrimentul unei escaladări militare directe, scrie CNN.
Dar au existat și vești bune pentru Ucraina. Chiar și ultimul cuvânt al lui Trump pe această temă, o postare pe Truth Social, sugera un armistițiu pe liniile de luptă actuale, ceva ce Kievul ar putea tolera foarte bine.
„Trebuie să ne oprim unde suntem. Este important să ne oprim unde suntem și apoi să vorbim”, a declarat Zelenski pentru CNN în timpul unei conferințe de presă după întâlnire.
Într-adevăr, ziua ar fi putut fi mult mai rea pentru Ucraina, precizează CNN.
Mai întâi, Trump a vorbit despre puterea rachetelor Tomahawk. ”Sunt foarte periculoase. Ar putea însemna o escaladare – s-ar putea întâmpla o mulțime de lucruri rele”, a spus Trump.
Președintele american anunțase că ar putea oferi crema arsenalului său lui Zelenski, astfel încât Ucraina să poată ataca adânc în Rusia.
Totuși, în același timp, Trump a spus: „Sperăm că vom putea termina acest război fără să ne gândim la Tomahawks. Cred că suntem destul de aproape de asta.”
Trump, departe de un acord cu Putin
Adevărul este că Trump este probabil încă departe de acordul pe care l-a numit „Numărul 9”, o referință la numărul de acorduri de pace din întreaga lume la care susține că a fost implicat.
Dar noua sa abordare – de a amenința cu o escaladare militară reală, prin intermediul tehnologiei americane achiziționate de aliații europeni și apoi furnizate Ucrainei – ar putea, în timp, să apropie acordul.
Amenințarea este la fel de psihologică pe cât este de militară. SUA nu au inventarul necesar pentru a furniza „miile” de rachete Tomahawk despre care Trump a spus că a glumit cu Putin joi că le-ar putea oferi Ucrainei.
Rachetele sunt în mod normal lansate de pe mare, așa că, în cel mai bun caz, Ucraina ar trebui să aștepte luni de zile pentru a primi câteva zeci de rachete pe care ar trebui să le adapteze pentru a fi lansate pe uscat.
Sunt și foarte scumpe. Raza lor de acțiune nu este mult mai mare decât cea a dronelor pe care Ucraina le lansează în prezent noaptea, adânc în Rusia. Dacă le-ar folosi, Kievul ar trebui să lovească ținte care valorează prețul de 2 milioane de dolari al rachetelor Tomahawk – ceea ce înseamnă să lovească infrastructuri militare sau guvernamentale serioase, lucru pe care Trump l-ar putea respinge.
Zelenski e realist
Se pare că Trump și Zelenski au convenit să nu dea detalii pe această temă: Zelenski a refuzat să ofere detalii despre conversația lor pe tema Tomahawk, spunând că SUA nu își doresc o escaladare. Întrebat dacă este optimist sau pesimist în privința rachetelor, el a răspuns că este „realist”.
În al doilea rând, Trump nu se teme să admită că Putin l-ar putea manipula – o afirmație importantă, deși întârziată. El a adăugat: „Am fost manipulat toată viața de cei mai buni dintre ei și am ieșit foarte bine”.
Summitul de la Budapesta cu Putin încă nu are o dată concretă și pare a fi un alt moment în care Kremlinul ar putea încerca să câștige și mai mult timp.
Zelenski s-a așezat în fața lui Trump într-o poziție pe care puțini observatori și-o imaginau posibilă în primăvară. Pe măsură ce mult lăudata ofensivă de vară a lui Putin se îndreaptă spre toamnă, aceasta a eșuat în cucerirea vreunui oraș estic important.
Pozițiile cheie ale Kievului, în mod remarcabil, în cea mai mare parte, au rezistat. Putin și-a jucat din nou cărțile militare și nu și-a atins (încă) obiectivele. În câteva săptămâni, iarna va dezbrăca frunzișul și va îngreuna avansul infanteriei ruse.
Ucraina a sfidat din nou așteptările, parțial datorită tăriei și sacrificiului, dar și pentru că, așa cum a recunoscut Trump: „Fac drone foarte bune”. Aceste noi dinamici s-ar putea schimba.
Presiunea Rusiei pentru rezultate
Dar, pentru Kremlin, presiunea pentru rezultate se îndreaptă spre o nevoie inconfortabilă de a explica eșecurile recente.
Își poate permite Putin să lupte toată iarna, până în primăvară, până în a patra vară, pentru a viza din nou obiective din ce în ce mai minimaliste? Deficitul de gaze din cauza atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol, inflația în creștere, ratele fluctuante de înscriere pentru noii recruți militari sugerează că nu poate.
Zelenski a supraviețuit unei primăveri și veri în care principalul aliat al Ucrainei s-a întors împotriva lui și a încercat – fără Kiev – să încheie un acord de pace cu inamicul său. Ucraina a văzut cum Europa pășește financiar și militar în golul lăsat de America, iar apoi a văzut aceeași Casă Albă recalcitrantă oferindu-i cele mai bune rachete ale sale.
Zelenski obișnuia să fie agentul global de vânzări pentru a sprijini apărarea Ucrainei și a o lăsa să devină membră NATO. Acum călătorește printre membrii NATO, prezentându-le tehnologia modernă și în rapidă evoluție a dronelor ucrainene.
Schimbările recente nu sunt reconfortante pentru Putin. Da, China încă îl susține, dar India plătește cu siguranță un preț din cauza sancțiunilor secundare impuse de SUA pentru achizițiile sale de petrol rusesc.
Planul Rusiei și baza de sprijin depind de o victorie militară. Putin nu a reușit încă acest lucru. S-ar putea să o facă – în mod remarcabil – în săptămânile următoare, având în vedere tendința de la sfârșitul lunii octombrie de a aduce schimbări radicale pe câmpul de luptă în acest război.
Însă, indiferent de capacitatea societății închise și autocratice a Rusiei de a suprima disidența, o întrebare devine cea mai importantă pentru Putin: „Care este următoarea ta mișcare?”
