Nici nu a aflat încă dacă pachetul al doilea al măsurilor de austeritate angajate în fața Parlamentului sunt sau nu constituționale, că premierul Ilie Bolojan pune la cale o altă „reformă” care a fost declarată neconstituțională în mai multe rânduri de către CCR. Mai exact, șeful Executivului pune la cale un nou proiect care vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Mai mult, premierul susține că, în acest moment, se lucrează la formula care să stea în picioare din punct de vedere constituțional, în ciuda faptului că, începând cu anul 2005 și până în 2023, astfel de inițiative legislative au picat, fără excepție, la controlul de constituționalitate. Mai întâi, pentru că nu se poate ca o astfel de îngrădire a drepturilor să aibă în vedere numai o categorie socio-economică (pensionarii), nu poate să vizeze doar sectorul public și, pe de altă parte, încalcă dreptul constituțional la muncă, dreptul constituțional la pensie și dreptul constituțional la proprietate privată.
În așteptarea unora dintre cele mai importante decizii ale Curții Constituționale, pe tema reformelor pentru care Executivul și-a a angajat răspunderea în fața Parlamentului, premierul Ilie Bolojan, care și-a „pariat” mandatul pe legea privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, anunță o nouă măsură controversată care, de asemenea, a fost declarată neconstituțională în mai multe rânduri. Acesta a declarat, la finalul săptămânii trecute, că interdicția cumulului pensiei cu salariul este un element important pe care crede că actualul guvern trebuie să-l pună în practică și că este pe cale să găsească formula constituțională pentru a pune acest proiect în aplicare.
Ilie Bolojan a precizat că „măsura este prevăzută pentru pachetul al treilea de măsuri, pe care Guvernul își va angaja răspunderea, pachet care ar trebui să fie adoptat luna aceasta”. Este vorba despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat.
„Acest pachet va fi completat cu multe altele. Lucruri care să însemne, spre exemplu, interdicția cumulului pensiei cu salariul. Mi se pare că ar fi un lucru bun, pentru că, decât să reducem un post al unui om care nu are o altă sursă de venit, dacă tot ai plecat la pensie la 50 de ani și totuși mai vrei să lucrezi, cred că poți să-ți găsești un loc de muncă, fiind un om valoros, în sectorul privat”, a declarat premierul.
Picare cu repetiție
Ei bine, această intenție a lui Ilie Bolojan nu este o noutate, în istoria recentă existând mai multe inițiative legislative similare, dar care au căzut la Curtea Constituțională. Spre exemplu, în Decizia CCR nr. 375.2005 se arată că „suprimarea cumulului pensiei cu salariul este constituțională cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii”, dar și că „este neconstituțională interdicția cumulului pensiei cu indemnizația în domeniul justiției.
Citește pe Antena3.ro
Afară plouă și e frig? Află cât te-ar costa o casă în paradis. Românii se înghesuie să cumpere proprietăți în Zanzibar și Dubai
De asemenea, prin Decizia nr. 82/2009, CCR arată că o astfel de interdicție afectează atât dreptul la pensie, cât și dreptul la muncă. Iar prin Decizia nr. 1414/2009 se arată, de asemenea, că măsura trebuie să fie aplicată în mod egal pentru toți cetățenii.
În 5 octombrie 2023, Curtea Constituțională a mai emis o decizie, cu numărul 521, prin care a fost desființată o inițiativă legislativă având același obiect.
„Jurnalul” a luat la amână aceste decizii. Astfel, în Decizia nr. 357/2005, Curtea a reținut că „nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o raţiune licită. Prin urmare, Curtea a constatat neconstituționalitatea interdicției de a cumula pensia de serviciu cu indemnizația în domeniul justiției, considerând-o discriminatorie în condițiile în care legea admitea cumulul pensiei de serviciu din domeniul justiției cu orice alt venit profesional obținut după pensionare (salariu, indemnizație, onorariu etc)”.
Jurisprudență care nu lasă loc la interpretări
De asemenea, prin Decizia nr. 82 2009, Curtea a reținut că „interzicerea cumulului pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi impunerea obligaţiei persoanelor aflate în situaţia menţionată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunţa la pensie continuându-şi activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri şi de a-şi conserva pensia, afectează, prin limitare, atât dreptul la pensie prevăzut de articolul 47 alineat 2 din Constituţie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin articolul 41 din Legea fundamentală. Afectând drepturi fundamentale, o asemenea interdicție nu poate fi reglementată prin ordonanță de urgență a Guvernului”.
Prin Decizia nr.1414 din 4 noiembrie 2009, Curtea a reținut că „nicio dispoziţie constituţională nu îl împiedică pe legiuitor să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o raţiune licită”. La acel moment, una dintre măsurile reglementate de legiuitor o constituia restrângerea dreptului de a cumula veniturile salariale cu cele din pensie, atunci când sunt îndeplinite două condiţii: angajator este o autoritate sau instituţie publică centrală sau locală, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, sau o regie autonomă, societate naţională, companie naţională sau societate comercială la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, pe de o parte, şi nivelul pensiei nete depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie, pe de altă parte”.
Aceeași decizie a generat o jurisprudență constantă până la nivelul anului 2015, interdicția cumulului pensiei cu salariul fiind eliminată din fondul activ al legislației prin Legea nr.134/2014 pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Ca atare, cele două precedente au evidențiat, pe de o parte, posibilitatea legiuitorului de a interzice cumulul, cu condiția ca măsura să fie aplicată nediscriminatoriu, iar pe de altă parte, posibilitatea legiuitorului de a interzice cumulul în contextul excepțional al unei crize financiare şi economice mondiale.
Excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public
Cea mai relevantă și, totodată, cea mai recentă decizie a Curții Constituționale care vine în totală contradicție cu intențiile premierului Ilie Bolojan este Decizia nr. 521 din 5 octombrie 2023 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 2 – 11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Obiecția a fost ridicată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivarea acestei decizii, Curtea Constituțională a stabilit că excluderea sau limitarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale, până la eliminare. Nu mai reprezintă o chestiune de proporționalitate a măsurii legislative, „ci una de negare a unei valorii fundamentale în statul de drept, și anume nerespectarea drepturilor și libertăților fundamentale, valoare garantată prin articolul 1 alineat 3 din Constituție”.
Instanța de contencios constituțional a constatat, astfel, că dispozițiile legale care instituie, în sectorul public, interdicția cumulului pensiei cu indemnizația, salariu sau solda, mai exact reglementarea obligației de a opta între continuarea activității (ipoteză în care plata pensiei se suspendă) și încetarea activității reprezintă o condiționare a exercitării dreptului la muncă în sfera publică de nerespectarea dreptului la pensie, „ceea ce înseamnă că are loc o îngrădire a dreptului la muncă, măsura fiind echivalentă unei interdicții de a mai lucra în sectorul public a persoanelor pensionate”, Curtea arată că această condiție vizează excluderea unei categorii socio-economice de la posibilitatea de a ocupa o funcție în sectorul public, ceea ce este neconstituțional, deoarece echivalează cu îngrădirea dreptului la muncă. „Or, potrivit articolului 41, alineat 4, fraza I din Constituție, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”, subliniază judecătorii.
În aceeași motivare, se precizează că „cumulul pensiei cu salariul reprezintă opțiunea legiuitorului de valorificare a două drepturi fundamentale, iar nu opțiunea legiuitorului ca rezultat al unor măsuri de politică socială. Astfel de dispoziții încalcă articolul 41 alineat 1 din Constituție”. Concret, „legiuitorul are competența constituțională de a stabili condițiile pe care subiectul de drept trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de dreptul la pensie, concretizat prin emiterea deciziei de pensionare, însă nu are competența constituțională de a stabili condiții ulterioare emiterii deciziei de pensionare care să pună în discuție însuși beneficiul pensiei”.
Mai mult, judecătorii arată că, ținând seama de faptul că legea criticată condiționează dreptul la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, limitându-l până la anihilare, sunt încălcate și dispozițiile articolului 1 alineat 5 și articolului 47 alineat 2 din Constituție.
Miercuri – Ziua „Z” pentru pachetul II al austerității
Aceste noi intenții anunțate de la nivel guvernamental sunt pregătite chiar într-un moment în care este pusă sub semnul întrebării constituționalitatea măsurilor deja angajate de Executiv. Nu mai târziu decât poimâine, miercuri, 8 octombrie 2025, Curtea Constituțională urmează să pronunțe deciziile pe pachetul al doilea al măsurilor de austeritate.
Reamintim că, la data de 24 septembrie 2025, Curtea Constituțională a amânat, în cazul a patru din cele cinci legi asupra cărora Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, luarea unor decizii de admitere sau de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate. Acest lucru face inaplicabilă, în integralitatea ei, legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pe de o parte, și, parțial, legea privind modificările aduse la legislația privind sănătatea. Asta, deoarece ambele legi ar fi trebuit să intre în vigoare de la data de 1 octombrie. În cazul pensiilor magistraților, proiectul asumat este scris în așa manieră, încât calendarul prevăzut pentru creșterea vechimii judecătorilor și procurorilor pentru a atinge, în 2035, vârsta de 65 de ani pentru a putea ieși la pensie, nu mai poate fi respectat, chiar dacă legea ar fi declarată constituțională de către CCR. Însă specialiștii în drept arată că, dacă ar fi considerat-o constituțională, Curtea nu ar fi amânat validarea legii pentru 8 octombrie. Acest mod de a tranșa lucrurile arată că magistrații CCR au înțeles să dea un răspuns dur pentru presiunile la care au fost supuși, în ultimele săptămâni, de către USR și de către premierul Ilie Bolojan.
Amânarea luării unei decizii cu privire la constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii privind unele măsuri în domeniul pensiilor de serviciu reprezintă cea mai grea lovitură pe care ar fi putut-o încasa premierul Ilie Bolojan din partea Curții Constituționale. Mai grea, poate, chiar și decât un verdict de neconstituționalitate pe care l-ar fi pronunțat pe 24 septembrie. Dacă decizia va veni la data de 8 octombrie 2025, așa cum a anunțat deja Curtea, atunci legea devine inaplicabilă cel puțin din punct de vedere al termenelor și calendarului stabilit prin angajarea răspunderii Guvernului.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
