Iranul și-a rechemat ambasadorii din Marea Britanie, Franța și Germania, în contextul în care se apropie momentul impunerii sancțiunilor „snapback” ale ONU împotriva Teheranului, din cauza programului său nuclear.
În lipsa unui acord extraordinar de ultim moment, ONU urmează să reintroducă măsuri punitive împotriva Iranului la miezul nopții (GMT) din 27 spre 28 septembrie (03:00 am, ora României).
Ministerul iranian de Externe a declarat că și-a rechemat pe ambasadorii pentru consultări, în urma a ceea ce a numit „acțiunea iresponsabilă” a celor trei membri permanenți europeni ai Consiliului de Securitate al ONU.
Cele trei țări, cunoscute colectiv sub numele de E3, au declanșat o numărătoare inversă de 30 de zile până la reimpunerea sancțiunilor, acuzând Iranul de încălcarea unui acord din 2015 care viza împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare.
O încercare de ultim moment a membrilor permanenți Rusia și China de a amâna sancțiunile „snapback” cu șase luni a eșuat în Consiliul de Securitate din 26 septembrie.
Ce este mecanismul „snapback”
Mecanismul „snapback” este un proces special, creat odată cu acordul nuclear din 2015 privind Iranul, aprobat oficial prin Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, așa cum Europa Liberă a scris în 25 august.
Mecanismul permite reimpunerea automată a sancțiunilor împotriva Iranului – ocolind dreptul de veto al Consiliului de Securitate ONU – cu excepția cazului în care Iranul face progrese pe tema programului său nuclear.
Scopul său este de a garanta că, în cazul în care Iranul încalcă grav acordul, comunitatea internațională poate restabili rapid toate sancțiunile ONU care existau înainte de acord, fără a se împotmoli în veto-uri ale marilor puteri sau în negocieri interminabile.
Deși „snapback” este mai degrabă o „găselniță” decât un termen juridic, acesta a devenit prescurtarea uzuală pentru reintroducerea automată a sancțiunilor. Cele trei țări au notificat deja ONU că sunt pregătite să recurgă la acest mecanism, un pas care ar putea escalada dramatic tensiunile legate de programul nuclear al Iranului.
Ce vor include sancțiunile?
Măsurile punitive includ un embargou asupra armelor convenționale, restricții asupra activităților legate de rachetele balistice, o interdicție privind reprocesarea și îmbogățirea uraniului, o înghețare globală a activelor și interdicții de călătorie pentru persoanele și entitățile iraniene.
„Acest consiliu nu are asigurarea necesară că există o cale clară către o soluție diplomatică rapidă”, a declarat vineri, pe 26 septembrie, Barbara Woodward, ambasadorul Marii Britanii la ONU.
„Sancțiunile ONU, care vizează proliferarea iraniană, vor fi reimpuse în acest weekend.”
Teheranul a criticat imediat acțiunea ONU.
Ministrul de Externe Abbas Araqchi a declarat Consiliului de Securitate că „urmărirea așa-numitei «retrageri» este… nulă din punct de vedere juridic, nesăbuită din punct de vedere politic și viciată din punct de vedere procedural”.
El a spus că Teheranul „nu va ceda niciodată” presiunilor asupra programului său nuclear, despre care spune că este strict în scopuri civile, și a insistat că țara nu dorește arme nucleare.
În ciuda remarcilor sale sfidătoare, Araqchi a lăsat deschisă ușa pentru discuții suplimentare în ultimele 24 de ore înainte ca sancțiunile să intre în vigoare.
„Diplomația nu moare niciodată”, a spus el.
Măsurile punitive împotriva Iranului au fost ridicate ca parte a acordului din 2015 cu puterile mondiale. Semnatarii europeni ai acordului acuză Teheranul de încălcarea acordului.
Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polyansky, se adresează Consiliului de Securitate al ONU pe 26 septembrie.
Ca parte a procesului, Consiliul de Securitate a trebuit să voteze în termen de 30 de zile o rezoluție pentru continuarea ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, necesitând cel puțin nouă voturi în favoare și niciun veto din partea Statelor Unite, Rusiei, Chinei, Marii Britanii sau Franței pentru a fi adoptată.
A votat asupra unei astfel de rezoluții pe 19 septembrie, dar aceasta nu a reușit să fie adoptată.
Rusia numește sancțiunile un „șantaj stângaci”
Proiectul de rezoluție propus de Rusia și China, care au legături strânse cu Iranul, ar fi acordat încă aproape șapte luni pentru discuții, au declarat diplomații agențiilor de presă, dar moțiunea nu a primit suficiente voturi.
„Speram că [E3 și Statele Unite] se vor gândi de două ori și vor opta pentru calea diplomației și a dialogului, în loc de șantajul lor stângaci”, a declarat ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, în fața Consiliului, înainte de vot.
„Au făcut Washingtonul, Londra, Parisul, Berlinul vreun compromis? Nu, nu au făcut”, a spus el.
Membrii temporari ai Consiliului de Securitate, Pakistanul și Algeria, s-au alăturat Rusiei și Chinei în susținerea prelungirii. Nouă țări au votat împotrivă, iar două s-au abținut.
În urma votului, Polianski a declarat Consiliului că „nu a existat nicio revenire bruscă și nu va exista nicio revenire bruscă. Orice acțiune de resuscitare a rezoluțiilor anti-iraniene ale Consiliului de Securitate, care erau în vigoare înainte de 2013, este nulă și neavenită”.
Polianski nu a oferit detalii și nu a fost imediat clar cum va acționa Rusia pentru a opri reimpunerea sancțiunilor.
Behnam Ben Taleblu, expert în Iran la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, cu sediul la Washington, a declarat că „snapback-ul” nu va avea impact dacă sancțiunile nu sunt aplicate. Aceasta este următoarea bătălie pentru Washington și aliații săi europeni.
„Întrebarea esențială e: vor putea administrația Trump și europenii să recreeze un grup de experți care să se ocupe de aplicarea sancțiunilor în 2025?”, a declarat el pentru RFE/RL.
„Așa voi judeca dacă snapback-ul este un succes. Nu este vorba despre această luptă birocratică – este vorba despre luptele birocratice care vor urma (pentru aplicare, n.r.).”
„Zidul neîncrederii”
Grupul E3 a transmis că este dispus să prelungească termenul limită dacă Iranul respectă o serie de condiții, inclusiv negocieri directe cu Statele Unite, privind programul său nuclear, permiterea accesului inspectorilor nucleari ai ONU la siturile nucleare și contabilizarea celor peste 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit pe care AIEA susține că le deține Teheranul.
Araqchi și AIEA au declarat pe 26 septembrie că o echipă de inspectori de la organismul de supraveghere al ONU se află acum în Iran, deși detaliile au fost păstrate confidențiale. Europenii au spus că acest lucru nu este suficient pentru a preveni reimpunerea sancțiunilor pe 27 septembrie.
În comentariile adresate reporterilor după vot, președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat că țara sa este pregătită să fie „transparentă în ceea ce privește uraniul nostru puternic îmbogățit”. Dar a adăugat că „zidul de neîncredere” dintre Teheran și Washington este „destul de înalt”.
Noile sancțiuni se vor adăuga celor existente împotriva Iranului, care i-au afectat grav economia.
Oficialii iranieni au încercat să minimizeze impactul revenirii sancțiunilor ONU, dar experții au spus că acestea vor afecta puternic Iranul, slăbind moneda, printre altele.
Cu relatări ale Radio Farda, al RFE/RL, Todd Prince (Washington), Reuters și AFP
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
