Organizaţia Femeilor Social Democrate (OFSD) a depus, miercuri, în Parlament proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea femicidelor şi a violenţelor care le preced.
Proiectul introduce pentru prima dată în legislaţia românească conceptul de femicid – uciderea unei femei pentru simplul fapt că este femeie.
”Proiectul reprezintă rezultatul unui grup de lucru transpartinic, format din parlamentare, experte şi reprezentante ale societăţii civile, iniţiat de OFSD în luna iunie a acestui an. Iniţiatoarele proiectului provin din toate partidele din coaliţia guvernamentală. Din partea Partidului Social Democrat, iniţiatoarele sunt Simona Bucura Oprescu, Silvia Mihalcea, Victoria Corina Ene şi Victoria Stoiciu”, arată OFSD într-un comunicat de presă.
Potrivit Organizaţiei, proiectul de lege beneficiază de un sprijin parlamentar fără precedent: peste 250 de parlamentari şi parlamentare şi-au asumat semnătura pe document, acesta devenind iniţiativa legislativă cu cel mai mare număr de susţinători din istoria Parlamentului României de după 1989.
”Prin introducerea conceptului de femicid în legislaţia naţională, România face un pas esenţial în recunoaşterea faptului că violenţa împotriva femeilor nu reprezintă o sumă de cazuri izolate, ci o formă de violenţă structurală, adânc înrădăcinată în societate, care trebuie prevenită şi combătută sistematic”, subliniază femeile din PSD.
Proiectul de lege aduce modificări importante vizând atât definirea, cât şi sancţionarea adecvată a faptelor de violenţă bazată pe gen.
Astfel, proiectul de lege stabileşte pentru prima dată în România o clasificare clară a tipurilor de femicid: intim, non-intim şi indirect, recunoscând specificul uciderii femeilor pe criterii de gen şi contextul social în care acestea se produc.
Pedepse mai mari
De asemenea, se introduc circumstanţe agravante la omorul calificat (art. 189 Cod penal) – se prevede pedepsirea mai severă a faptelor de omor comise asupra unei persoane faţă de care făptuitorul exercită control sau dominaţie (soţ, fost soţ, concubin, partener), precum şi a celor comise din motive legate de gen, de refuzul căsătoriei sau al coabitării ori din răzbunare pentru separare.
Proiectul prevede şi majorarea pedepselor pentru infracţiunile care preced un femicid – violenţa domestică, lovirile, vătămările cauzatoare de moarte, hărţuirea, ameninţarea şi alte forme de abuz vor fi sancţionate mai aspru, în special atunci când victima este o femeie sau membră a familiei agresorului.
În plus, punerea în mişcare din oficiu a acţiunii penale în cazurile de violenţă de gen, pentru a elimina presiunea asupra victimelor şi pentru a garanta protecţia lor, organele judiciare vor putea acţiona din oficiu, chiar dacă victima nu formulează sau îşi retrage plângerea.
Proiectul de lege mai introduce extinderea protecţiei asupra foştilor membri de familie, care asigură acelaşi nivel de protecţie pentru femeile care au părăsit relaţii abuzive, eliminând vidul legislativ care le vulnerabiliza după despărţire şi măsuri de protecţie post-crimă şi modificări în Codul de Procedură Penală.
Astfel, proiectul de lege impune autorităţilor obligaţia de a dispune măsuri imediate de ocrotire pentru copiii şi persoanele dependente ale victimei, iar instanţa va constata automat nedemnitatea succesorala a agresorului condamnat pentru uciderea victimei, pentru a proteja drepturile copiilor.
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Parchetul General şi Institutele de Medicină Legală vor fi obligate să colecteze şi să publice anual date statistice detaliate privind violenţa domestică şi femicidele, pentru o evaluare corectă a fenomenului.
Proiectul vizează şi includerea unei componente de educaţie pentru egalitate de gen în sensul Convenţiei de la Istanbul, prin care Ministerul Educaţiei va introduce în programele şcolare teme privind etica relaţiilor non-violente, nediscriminarea şi egalitatea de gen, contribuind la formarea unei culturi a respectului şi a prevenţiei violenţei.
