Declarația, semnată de lideri din Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia, Italia, Norvegia, Danemarca și Finlanda, cărora li se adaugă președinții Comisiei Europene și Consiliului European și președintele Ucrainei, arată că semnatarii „sunt uniți în dorința de obținere a unei păci juste și durabile, meritată de poporul ucrainean”.
Cu toate că susțin apelul la încetarea focului și eforturilor de pace ale președintelui Donald Trump, liderii europeni subliniază că Ucraina trebuie să se afle „în cea mai puternică poziție posibilă – înainte, în timpul și după orice încetare a focului”.
„Rămânem dedicați principiului că frontierele internaționale nu trebuie schimbate cu forța”, se arată în document.
Liderii europeni cer intensificarea presiunii economice asupra Rusiei și a industriei sale militare, până când președintele Vladimir Putin va fi dispus să accepte un acord de pace.
„Rusia a demonstrat în mod repetat că tergiversează și nu tratează cu seriozitate negocierile. Toată lumea poate vedea că Putin continuă să aleagă violența și distrugerea”, se mai arată în declarație.
Liderii anunță că lucrează la mecanisme pentru folosirea activelor suverane rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, pentru ca aceasta să dispună de resursele necesare reconstrucției și apărării.
Declarația șefilor de stat și de guvern europeni vine în contextul discuțiilor legate de o posibilă întâlnire la Budapesta între președintele SUA, Donald Trump, și cel al Rusiei, Vladimir Putin, pe tema războiului din Ucraina.
Liderii de stat și de guvern europeni precizează în declarație că, în a doua jumătate a acestei săptămâni, vor avea loc o reuniune a Consiliului European și o întâlnire a coaliției statelor dispuse să ajute Ucraina – „Coalition of the willing”.
La aceste întâlniri se vor discuta etapele următoare ale sprijinului oferit Ucrainei și modalitățile de aplicarea a unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei.
Până acum, grupul „Coalition of the Willing”, condus de Emmanuel Macron şi Keir Starmer, a stabilit trei domenii de lucru: sprijin militar continuu pentru forţele ucrainene, crearea unei forţe de garantare, care să intre în ţară după un eventual armistiţiu şi consolidarea capacităţii de apărare europeană.
Peste 26 de state s-au angajat să trimită fie trupe, fie echipamente, componente pentru trupele de garantare a păcii, după încetarea războiului. România este membră a acestei coaliții de state.
Uniunea Europeană a aplicat până în prezent 18 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.
Printre acestea se numără interdicții asupra importurilor de energie, inclusiv un plan accelerat de eliminare a gazelor naturale lichefiate rusești până la sfârșitul anului 2027, sancțiuni asupra a peste 560 de nave din „flota fantomă” a Rusiei, care evită sancțiunile internaționale și restricții financiare severe.
În prezent, UE pregătește un al 19-lea pachet de sancțiuni care să vizeze interdicții suplimentare de import și tarife vamale pentru produsele rusești, precum și o utilizare mai eficientă a activelor înghețate ale Rusiei pentru reconstrucția și apărarea Ucrainei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
