Parlamentul României se reunește duminică, 7 septembrie, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea a 4 moțiuni de cenzură depuse de AUR, ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe mai multe proiecte privind măsurile fiscale. La finalul dezbaterilor, parlamentarii vor da un vot secret cu bile.
FOTO Inquam Photos / George Călin
AUR a depus 4 moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Un record posibil din cauza asumării răspunderii Executivului pe 5 proiecte în Parlament.
Singurul proiect pentru care nu a fost depusă moțiune de cenzură este cel al reformei pensiilor magistraților, pe care există un consens politic larg, dar care ajunge însă pe masa CCR, ca urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Senatul și Camera Deputaților se reunesc duminică, 7 septembrie, începând cu ora 13.00, în ședință comună. La finalul dezbaterilor este organizat votul secret cu bile, care se desfășoară exclusiv cu prezență fizică.
Guvernul, acuzat de „terorism legislativ”
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat în plen, în timpul citirii celor 4 moțiuni de cenzură, că unul dintre proiectele de lege pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament „face parte dintr-un act de terorism legislativ fără precedent în Europa democratică”.
„Niciodată, în istoria democrațiilor europene, un Guvern nu a sfidat logica democratică și separația puterilor în stat în asemenea măsură – asumându-si răspunderea în Parlament pe cinci proiecte de lege într-o singură zi. Poate că tehnică legislativă respectă strict textul constituțional, dar, în mod sigur, acesta este un abuz pe care nu și l-au permis față de parlamentele nationale decât regimurile dictatoriale”, argumentează liderul senatorilor AUR.
Cele 4 moțiuni de cenzură sunt:
„Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”
Prima moțiune este depusă împotriva celei de-a doua legi pe care Cabinetul și-a angajat răspunderea, care privește schimbările din sănătate.
„Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”
A doua moțiune țintește proiectul de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, cu privire la care acuză o întărire a controlului politic asupra întreprinderilor publice.
„Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi rău-voitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă”
În cea de-a treia moțiune de cenzură acuză o menținere a sinecurilor și salariilor „colosale” în autoritățile administrative autonome ASF , ANRE și ANCOM.
„Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”
A patra moțiune atacă pachetul fiscal-bugetar în ansamblu. Angajarea răspunderii pe cinci proiecte e calificată drept o ocolire a dezbaterilor parlamentare.
„Programul impus prin angajarea răspunderii nu a fost votat de români la alegeri şi nici aprobat de Parlament la momentul învestirii. În locul unei dezbateri transparente, puterea actuală a preferat să îşi aroge dreptul de a dicta legi după bunul plac, sfidând logica democratică şi separaţia puterilor în stat”, a transmite AUR într-un comunicat.
Fără voturile necesare
La citirea moțiunilor sala de plen a fost aproape goală, mulți dintre aleșii Opoziției lipsind de la ședință. Președintele de ședință, Sorin Grindeanu, a anunțat la începutul ședinței plenului că, din totalul de 464 de senatori și deputați, doar 172 și-au înregistrat prezența. De altfel, cei mai mulți au participat online.
Pentru trecerea unei moțiuni de cenzură este nevoie de o majoritate de jumătate plus unu, deci Opoziția are nevoie de voturile a 234 de parlamentari, adică mai mult decât pot aduna AUR, SOS, POT și neafiliații, în contextul în care Puterea are o majoritate confortabilă de 70% în Parlament.
Membrii partidelor coaliției cel mai probabil se vor abține de la vot, pentru a nu exista suspiciuni. Același lucru s-a întâmplat și la moțiunea precedentă, care a strâns 134 de voturi.
Un singur membru al Puterii a semnat una dintre moțiunile de cenzură. Acesta a fost parlamentar POT, însă a trecut la PSD. El a argumentat că nu și-a dat seama pe ce pune pixul și a „semnat ca primarul”.
