Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și ambasadorul Rusiei în SUA, Aleksandr Darciev, au sosit în Alaska înaintea summitului așteptat dintre președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Întâlnirea, programată pentru vineri, la ora 22.00, ora României, la Baza americană Elmendorf-Richardson, situată în apropiere de Anchorage, are loc într-un moment sensibil pentru relațiile internaționale, în contextul în care SUA încearcă din nou să joace rolul de mediator într-un conflict care a marcat întreaga ordine globală: invazia rusă în Ucraina.
Programul întâlnirii
Summit-ul va debuta cu un tete-a-tete-ul dintre Putin şi Trump, negocierile între delegaţii se vor desfăşura în format 5 la 5. Desigur, undeva în apropiere se va afla şi un grup de experţi. Din delegaţia rusă vor face parte ministrul de externe Serghei Lavrov, asistentul preşedintelui Iuri Uşakov, ministrul apărării Andrei Belousov, ministrul finanţelor Anton Siluanov şi reprezentantul special al preşedintelui pentru cooperarea investiţională şi economică cu ţările străine Kirill Dmitriev.
Se preconizează că la începutul întâlnirii, fiecare dintre preşedinţi va spune câteva cuvinte, aceasta fiind o practică obişnuită în negocierile internaţionale, a declarat asistentul preşedintelui Putin. După discuţia între patru ochi, Putin şi Trump îşi vor continua discuţiile „la un mic dejun de lucru”. La finalul întâlnirii, Putin şi Trump vor susţine o conferinţă de presă comună „în cadrul căreia vor prezenta concluziile negocierilor”. Durata discuţiilor va depinde de cum vor decurge negocierile.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, alături de alți membri ai delegației ruse au fost văzuți la restaurantul Jens din Anchorage.
Putin, care nu a mai avut o întâlnire directă cu Trump din 2019, a fost văzut mai întâi în orașul Magadan, în Extremul Orient rus, unde, potrivit Kremlinului, urmează să aibă întâlniri oficiale la nivel local și o vizită la un obiectiv industrial. Magadan se află la peste 3.000 de kilometri de Anchorage, dar apropierea geografică dintre Extremul Orient rus și Alaska ar putea avea o semnificație simbolică în acest moment.
În paralel, jurnaliști ai presei de stat ruse au fost transportați în Alaska, semn că Moscova tratează întâlnirea ca pe un eveniment major de politică externă, în ciuda izolării diplomatice din ultimii ani.
Miting pro-ucrainean la Anchorage, înainte de summitul Trump-Putin
Manifestanții pro-ucraineni au ieșit în stradă în Anchorage, Alaska, înainte de summit.Pancarte amplasate în tot orașul scriau „Ucraina și Alaska – Rusia niciodată”, „Putin nu se va opri la Ucraina” și „Alaska este alături de Ucraina”.
Trump: „Putin vine pregătit să facă o înțelegere”
Cu o zi înainte de summit, Donald Trump declara la Fox Radio că Vladimir Putin este pregătit să ajungă la un acord pentru a încheia războiul din Ucraina. „Cred că e convins că va face o înțelegere. Și vom afla foarte repede dacă e așa”, a afirmat fostul lider de la Casa Albă, care se află în plină campanie pentru un nou mandat.
Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, a transmis că Trump preferă diplomația, dar nu exclude impunerea de noi sancțiuni economice dacă Rusia nu se angajează în mod real pe calea păcii. „Diplomația a fost mereu calea preferată, dar președintele are la dispoziție și alte instrumente”, a spus Leavitt.
Trump a sugerat anterior că, dacă discuțiile cu Putin decurg favorabil, ar putea propune și o întâlnire trilaterală cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski.
Un summit cu mize economice și geopolitice
Întâlnirea survine într-un moment în care mai multe încercări anterioare de mediere au eșuat, inclusiv cele purtate de SUA și Turcia. Negocierile directe dintre Moscova și Kiev, desfășurate anul trecut la Istanbul, nu au dus la niciun rezultat concret. În trecut, Rusia a cerut Ucrainei să renunțe la aspirațiile NATO și să accepte o formă de demilitarizare – cerințe considerate inacceptabile la Kiev.
Analize recente, precum cele publicate de Yale School of Management, descriu economia rusă drept fragilă, sub presiunea sancțiunilor internaționale și a costurilor prelungite ale războiului. Pe acest fond, analiștii consideră că Trump ar putea avea un levier semnificativ în negocierile cu Putin, dacă este dispus să-l folosească.
Iuriy Boieciko, directorul organizației Hope for Ukraine, afirmă că „principala cerere a lui Putin va fi ridicarea sancțiunilor”, dar avertizează că utilizarea sancțiunilor secundare asupra sectorului energetic ar putea destabiliza piețele globale, în special în raport cu statele BRICS, unde Rusia caută sprijin economic și politic.
O pace fragilă sau doar o fotografie de familie?
Chiar și în cazul unui acord privind încetarea focului, experții avertizează că adevăratul test va veni după summit. Benjamin Jensen, analist al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, susține că o strategie coerentă de sancțiuni ar putea fi singura garanție reală împotriva unei reluări a agresiunii ruse.
Pe de altă parte, Consiliul pentru Relații Externe (CFR) conturează trei scenarii posibile: un acord amplu de pace cu o încetare necondiționată a focului; o înțelegere defavorabilă Ucrainei, care ar putea genera diviziuni între SUA și aliații europeni; sau, cel mai probabil, un rezultat ambiguu, fără progrese reale, dar cu suficiente declarații pentru ca ambii lideri să poată revendica o victorie de imagine.
Pentru Putin, simpla apariție la masa negocierilor cu un fost președinte american într-un cadru oficial ar putea fi văzută drept o normalizare după ani de izolare. Pentru Trump, în schimb, miza este dublă: relansarea ca negociator global și acumularea de capital electoral.
Așa cum a concluzionat Boyechko, „ziua de vineri va arăta dacă Statele Unite mai pot dicta termenii păcii în lume – sau dacă acest rol a început să se fractureze”.
