Experimentul a început cu viermi de laborator modificați să trăiască cu 60% mai mult. Dar descendenții lor trăiau la fel de mult, deși nu aveau modificarea genetică a părinților.
Răspunsul stă într-o proteină care transportă informații între celulele normale și cele reproductive. Această proteină nu schimbă ADN-ul, ci îi atașează „etichete moleculare” care controlează când genele se activează sau se opresc.
Mecanismul funcționează prin histonele – proteinele în jurul cărora se înfășoară ADN-ul.
Când lizozomii (centrele de reciclare ale celulelor) funcționează mai bine, modificările care favorizează longevitatea sunt transferate prin aceste histonele de la părinți la copii.
Studiul, publicat în Science, arată că informațiile despre longevitate pot fi transmise între generații fără să altereze codul genetic. Este primul mecanism de acest tip descoperit și ar putea explica de ce longevitatea „merge în familie” chiar și când genele nu diferă semnificativ.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
Șoc la Hollywood. După divorț, un actor celebru a început o relație cu o vedetă OnlyFans
