Pe măsură ce Republica Moldova se apropie de alegerile parlamentare din toamnă, propaganda pro-Kremlin își intensifică atacurile. Miza este clară: influențarea electoratului și deturnarea direcției pro-europene a țării, arată portalul UE care combate dezinformarea rusă.
Propaganda rusă și-a intensificat atacurile. FOTO: colaj EU vs Disinfo
Republica Moldova se îndreaptă rapid către alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie. Văzute ca decisive pentru orientarea geopolitică a țării, competiția pentru inimile și mințile alegătorilor potențiali este în plină desfășurare.
„Actorii pro-Kremlin depun toate eforturile pentru a-i convinge pe moldoveni să renunțe la integrarea europeană și să voteze forțele pro-ruse. Orice argument posibil a fost mobilizat pentru a manipula și deruta electoratul, sub pretextul creării unei alternative politice”, se arată într-o analiză a portalului Comisiei Europene – EU vs Disinfo – care combate dezinformarea pro-Kremlin.
Ca întotdeauna, „doctorii” de imagine ai Kremlinului văd puțină valoare în corectitudinea faptelor sau în bun-simț atunci când își formulează acuzațiile.
„Reprezentanți ai unei țări unde protestele nu sunt permise lansează cu nonșalanță acuzații despre dictatură într-o țară unde oricine este liber să protesteze. Acuzațiile că opoziția este persecutată vin din partea unor persoane care promovează legături mai strânse cu o țară unde politicienii din opoziție sunt asasinați”, se arată în analiză.
Parteneriatul UE-Moldova, ținta favorită
Parteneriatul UE–Moldova este o țintă favorită a mașinăriei de dezinformare a Kremlinului. „Mâna malefică” a UE se găsește peste tot, fie că este vorba de guvernul moldovean care acționează la ordine directe de la Bruxelles, fie de UE care închide ochii cu cinism la ilegalitățile locale.
La 4 iulie 2025, a avut loc la Chișinău primul summit UE–Moldova. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a găzduit pe președintele Consiliului European, António Costa, și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Summitul nu a fost doar de importanță simbolică, reflectând soliditatea parteneriatului, ci a adus și anunțuri importante. Printre altele, UE a anunțat deblocarea a 270 de milioane de euro din Planul de Creștere pentru Moldova, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, menit să stimuleze reformele esențiale și să impulsioneze economia țării.
Per ansamblu, summitul a marcat un moment semnificativ în relațiile UE–Moldova și a generat o acoperire mediatică excepțional de largă, peste 70 de instituții media naționale relatând detaliat evenimentul. Tonul știrilor a rămas predominant neutru sau pozitiv față de UE.
Nu este surprinzător că evenimentul a devenit și ținta unei campanii sofisticate și complexe de dezinformare, condusă de rețele pro-Kremlin și axată în special pe rețelele sociale.
Avalanșa de știri false înaintea summitului
Cu câteva zile înainte de summit, „Matryoshka”, o operațiune de manipulare și interferență informațională legată de Rusia, a lansat o avalanșă de videoclipuri trucate, fals etichetate cu logo-urile unor media europene precum Deutsche Welle și Euronews. Un videoclip pretindea că ar fi izbucnit un conflict între Înaltul Reprezentant/Vicepreședinte Kaja Kallas și președinta Maia Sandu. Un alt clip avertiza fals asupra unei potențiale amenințări teroriste în timpul summitului, încercând să păteze percepția publică asupra evenimentului.
Aceste activități de dezinformare au vizat în principal diaspora moldovenească din UE. Ele au fost concepute pentru a semăna îndoieli privind legitimitatea și siguranța summitului, în timp ce întăreau narațiunea despre presupusa pierdere a suveranității Moldovei sub influența UE.
În ziua summitului, o alertă falsă cu bombă la Aeroportul Chișinău a testat pregătirea Moldovei în materie de securitate. Poliția a dezamorsat amenințarea, declarând că a fost anticipată.
Între timp, Canal 5 al oligarhului fugar Ilan Șor, folosindu-se de protestele susținătorilor săi în zone special desemnate, a promovat afirmația absurdă că UE încearcă să transforme Moldova într-o dictatură. Postul a difuzat știri acuzând forțele de ordine că ar fi reținut 20 de protestatari, încălcând normele democratice.
Viitor distopic în UE: case abandonate, sclavie a datoriilor
Actorii pro-Kremlin au inundat platformele sociale cu retorică divizivă. Asistența financiară anunțată în timpul summitului a fost prezentată drept o „capcană a datoriilor”, astfel încât viitoarele generații de moldoveni ar fi obligate să muncească doar pentru a rambursa sute de milioane către UE. Evenimentul în sine a fost catalogat drept simplu teatru politic menit să crească popularitatea Maiei Sandu înaintea alegerilor parlamentare din septembrie.
Canalul de Telegram KP Moldova a susținut că liderii UE ar fi declarat clar, în cadrul Summitului, că vor interveni în alegerile din Republica Moldova în favoarea partidului de guvernământ, afirmând totodată că „semnează o declarație comună prin care nu vor permite nimănui să fure alegerea poporului moldovean”. Încercând să exploateze temerile oamenilor, canalul a promovat dezinformări care legau UE de un viitor distopic, cu „case abandonate, bătrâni murind singuri, morminte părăsite și sclavie a datoriilor”.
Între timp, alte surse au susținut că summitul nu a realizat nimic. Canalul de Telegram Sputnik Moldova 2.0, controlat de Rusia, l-a citat pe jurnalistul Dmitrii Ciubașenko, care a spus după summit: „Summitul Moldova–UE s-a încheiat la Chișinău. Esența lui: bla-bla-bla.”
Războiul digital și influența stratificată
În timp ce presa independentă și-a bazat relatările despre summit și impactul acestuia pe fapte, actorii pro-ruși au alimentat dezinformarea folosind narațiuni încărcate emoțional.
Telegram a fost arma preferată pentru răspândirea acestor narațiuni de dezinformare, în timp ce Facebook a devenit un câmp de luptă al comentariilor, unde conținutul diviziv a prosperat cu ajutorul manipulării algoritmice. Între timp, alți dezinformatori au folosit TikTok pentru a livra materiale satirice care subminau încrederea în orientarea pro-UE a Moldovei, în special în rândul publicului tânăr.
Per ansamblu, acest set divers de tactici și distribuirea de conținut înșelător pe mai multe platforme au urmărit să creeze iluzia unei euroscepticism răspândit în rândul populației.
Două subiecte intens exploatate
Așa-zisa pierdere a suveranității și presupusul autoritarism al Maiei Sandu și al partidului său se conturează drept două teme majore pe care dezinformarea pro-rusă încearcă constant să le proiecteze. Ele au devenit „rame” sau meta-narațiuni, conectând numeroase povești și nemulțumiri fabricate, menite să dea sens și coerență diferitelor afirmații de dezinformare.
Într-un context de campanii politice tensionate și de eforturi continue de subminare a încrederii în alegeri și în democrație în general, este de așteptat ca aceste două subiecte să fie intens promovate în perioada următoare. Kremlinul și interpușii săi, ca parte a unui efort mai amplu de compromitere a instituțiilor democratice și a procesului electoral, pregătesc terenul pentru a contesta legitimitatea rezultatelor alegerilor parlamentare.
Pierderea suveranității a devenit una dintre temele preferate ale dezinformării, câștigând teren după alegerile din România, unde candidații pro-ruși au atras un număr mare de susținători acuzând că UE „fură” independența țării.
„Vor reapărea acuzații privind presupuse lagăre de deportare ale UE”
Cele mai exploatate vulnerabilități sunt dificultățile economice ale populației, teama de instabilitate regională și neîncrederea cronică în instituțiile statului.
Există o convergență clară între mesajele de dezinformare legate de economie – sărăcie, prăbușirea agriculturii – și cele geopolitice, precum pierderea suveranității și pericolul de război. Această combinație urmărește să creeze un sentiment de colaps iminent, în care revenirea la o politică pro-rusă, mascată sub slogane despre „patriotism”, „neutralitate” și „interes național”, este prezentată drept singura soluție.
Mai mult, narațiunile de dezinformare promovate în campanii anterioare ar putea reapărea. Nu ar trebui să fie o surpriză dacă vor reapărea acuzații privind presupuse lagăre de deportare ale UE, transformarea Moldovei într-un hub militar sau chiar implicarea țării în război.
După o fază de testare în timpul alegerilor din 2024 și luni de pregătire a operațiunilor de dezinformare, ofensiva electorală a Kremlinului este în plină desfășurare. Contracararea acestor eforturi coordonate de a înșela și manipula alegătorii moldoveni va fi o prioritate de vârf pentru instituțiile Republicii Moldova și partenerii săi în perioada premergătoare alegerilor.
Autoritățile moldovene par conștiente de provocările care urmează, după cum reiese din recenta evaluare a Consiliului Suprem de Securitate, care a identificat cel puțin zece instrumente principale pe care Rusia le-ar folosi pentru a interfera în procesul electoral. Manipularea informațiilor și campaniile de interferență ocupă un loc important pe această listă. Această declarație a provocat atacuri și comentarii imediate din partea ecosistemului pro-Kremlin, precum și o negare obligatorie din partea surselor oficiale ale Kremlinului.
Dincolo de declarațiile publice, recent, guvernul a început să ia și măsuri concrete pentru a aborda aceste provocări, cum ar fi înființarea unui centru de coordonare pentru răspuns la amenințări hibride și blocarea aplicațiilor și site-urilor rusești folosite pentru retransmiterea conținutului TV rusesc interzis.
