Curtea de Apel București, Judecătoria Craiova, Judecătoria Curții de Apel Craiova, Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași au anunțat marți încetarea grevei care durează de pe data de 26 august.
Judecătorii vor reveni la instanță de miercuri, 22 octombrie, după ce Curtea Constituțională a admis luni, pe motive procedurale, contestația Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legii de reformă a pensiilor magistraților care prevede creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiei la 70% din salariul net.
CCR a reproșat guvernului că nu a respectat termenul de 30 de zile de așteptare pentru obținerea avizului Consiliului Suprem al Magistraturii, motiv pentru care încalcă trei articole din Constituție.
În contestația sa, Înalta Curte a spus că legea guvernului Bolojan, adoptată prin asumarea răspunderii în Parlament – despre care CCR a spus că este constituțională – încalcă zeci de decizii anterioare ale CCR și principii fundamentale precum statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și încrederea legitimă.
Reducerea pensiilor speciale se încadrează în îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Jalonu1 215 din cadrul Planului Național de Redresare şi Rezilienţă, care stabilește „reașezarea sistemului de pensii de serviciu, atât din punct de vedere al apropierii de principiul contributivității, cât şi din punct de vedere al respectării principiului echității între toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice”.
În martie, Comisia Europeană a aprobat doar parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care și pensiile speciale.
Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
După decizia din martie, în urma calculelor aferente, Comisia Europeană a suspendat în luna mai plata către România a 869 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, din care 230 de milioane pentru rezolvarea jalonului care privește pensiile speciale.
Reducerea pensiilor speciale se încadrează, așadar, în îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Planul Național de Redresare şi Rezilienţă, care stabilește „reașezarea sistemului de pensii de serviciu, atât din punct de vedere al apropierii de principiul contributivității, cât şi din punct de vedere al respectării principiului echității între toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice”.
Așadar, dincolo de reducerea deficitului bugetar și de echitate socială, România este presată de exigențele UE, iar îndeplinirea acestui jalon ar putea elibera și mult-râvnitele fonduri europene de care România are nevoie mai mult ca oricând și pentru care termenul limită este la începutul lunii noiembrie.
În Uniunea Europeană, vârsta de pensionare a magistraților este între 62 şi 67 de ani.
Expunerea de motive a legii de reformare a pensiilor magistraților, semnată de premierul Bolojan, arată că „o astfel de reglementare este de natură să aducă vârsta de pensionare a magistraţilor din România la un nivel comparabil cu vârsta de pensionare a magistraţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru care media privind vârsta de pensionare este de 65 de ani”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
