Marii finanțatori ai partidelor: PSD, campion la împrumuturi, USR și PNL – la donații. Statul a rambursat peste 1 miliard de lei

Spre deosebire de anii trecuți, în 2024 partidele s-au folosit mai mult de finanțări private decât de subvenții. Scopul este de a obține rambursări din bani publici în timp ce utilizează și banii din subvenții. Efectele sunt încărcarea bugetului de stat și folosirea subvențiilor în mod netransparent pentru campanii, potrivit unui raport recent care identifică marii finanțatori ai partidelor politice în 2024.

Anul trecut, partidele s-au mobilizat să obțină cât mai mulți bani de la donatori, din împrumuturi și prin cotizații, folosind mult mai puțin subvențiile pentru campanie față de anii trecuți. Doar PSD a declarat împrumuturi de aproape 100 de milioane de lei, se arată într-un raport realizat de Expert Forum (EFOR).

Nu există o statistică oficială, însă datele colectate de EFOR arată că pentru partidele politice ale căror declarații fiscale sunt publicate de Ministerul de Finanțe veniturile au fost de aproape 960 de milioane de lei, iar cheltuielile de peste 1,1 miliarde de lei. Statul a plătit peste un miliard de lei pentru rambursările din campaniile electorale, precum și pentru subvențiile anuale ale partidelor politice.

Raportul a analizat principalii donatori ai partidelor politice în 2024 și nu acoperă alegerile din 2025. Au fost incluse doar partidele care au raportat cele mai mari valori – PSD, PNL, USR, AUR și PUSL – și doar marii finanțatori, mai exact cei care au dat cei mai mulți bani și ale căror nume au fost publicate în Monitorul Oficial.

Analiza nu vizează contribuțiile declarate în campaniile electorale, ci doar fondurile care au intrat direct la partide, mai ales în contextul în care au fost transferate ulterior în campanii. PSD a fost folosit, de exemplu, mare parte din aceste fonduri pentru a-și finanța campaniile. Doar din împrumuturi au strâns 100 de milioane de lei, notează Expert Forum.

Banii partidului pot fi folosiți în campanii, mai puțin la cele locale sau parlamentare, unde reprezintă doar o completare a fondurilor declarate de candidați în circumscripții. Cu toate acestea, la prezidențiale și la europarlamentare, în teorie, un partid ar putea finanța integral campaniile electorale.

De unde au venit banii partidelor în 2024

La donații cel mai bine au stat USR și PNL. La împrumuturi, cel mai bine s-a descurcat PSD – 47 milioane de lei, la care se adaugă 19,7 milioane din împrumuturi sub 330.000 lei.

De asemenea, se observă că a revenit în forță un fenomen estompat de mulți ani, și anume împrumuturi și donații obținute de la persoane juridice. PSD, de exemplu, a obținut 3,2 milioane din donații mari de la firme, în contextul în care obținuse 1,1 milioane în 2014 și 5 milioane în 2008. De asemenea, a obținut împrumuturi de 37 de milioane de lei.

Și PNL a avut o traiectorie similară: anul trecut a primit 2,6 milioane de lei de la persoane juridice. USR nu a avut astfel de venituri.

PNL a declarat puține fonduri din împrumuturi – un singur împrumut de la o persoană juridică (500.000 lei), 450.000 lei de la o persoană fizică și 531.562 lei; această statistică este poate determinată și de situația financiară precară în care s-a aflat partidul, mai ales în a doua jumătate a anului.

Sursa: Expert ForumSursa: Expert Forum

Bani primiți de la persoane fizice

• PNL a declarat 130 de milioane de lei.
• PSD – 47 de milioane de lei împrumuturi de la persoane fizice.
• USR – 9 milioane
• AUR – 5 milioane.

Principalele concluzii ale raportului

• Partidele s-au folosit mult mai mult de finanțări private decât de subvenții, cum au făcut în anii trecuți. Scopul este de a obține rambursări din bani publici în timp ce folosesc și banii din subvenții. Efectul este încărcarea bugetului de stat și folosirea subvențiilor în mod netransparent pentru campanii.

• Deși au fost identificate relativ puține cazuri de finanțatori care nu ar putea justifica o donație sau împrumuturi conform declarației de avere, aceștia există, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care unele persoane donează aproape toții bani pe care îi câștigă unui partid sau chiar mai mult decât ar putea justifica.

• Au existat puține cazuri în care un finanțator a transferat bani către două sau mai multe partide. În doar câteva cazuri au fost identificate persoane sau firme afiliate la un partid care au donat la altul. Aceste date trebuie puse și în context, pentru astfel de donații s-au făcut inclusiv la câțiva ani distanță. Un astfel de caz este FCSB SA, controlat de George Becali, care a direcționat și la AUR, și la PSD. Un deputat PSD a finanțat în 2024 și PSD, și PNL. Recent, liderul social-democraților din Consiliul Județean Iași a finanțat printr-o firmă liberalii. Finanțarea mai multor partide în același timp este un mod bun de a cumpăra influență sau a de a paria pe mai multe partide în cazul în care unul nu iese câștigător, remarcă raportul.

• În 30 de cazuri nu a fost găsită nicio informație despre finanțatorii care au dat până la 660.000 de lei la partide. Deși e foarte posibil să fie persoane private, fără prea multe urme în spațiul online, în majoritatea covârșitoare a cazurilor există măcar informații minime despre finanțatori.

• În câteva cazuri au existat finanțatori care pare că au împrumutat bani de la alte persoane pentru a-i da partidului.

• În câteva zeci de cazuri împrumuturile nu figurau în declarațiile de avere – este posibil ca o parte dintre ele să fi fost returnate și atunci să nu mai existe obligativitatea publicării.

• Au fost identificate mai multe firme înființate foarte recent, la finalul lui 2023 sau chiar martie sau aprilie 2024, și care împrumută partidul după o lună cu o sumă pe care evident nu au cum să o obțină din activitatea economică. Cele mai multe sunt legate de PSD. Așadar, probabil aceste fonduri provin de la asociați care transferă bani către partid, arată raportul. O persoană juridică poate împrumuta partidul cu o sumă mai mare, dar poate fi și o formă de a evita o donație sau împrumut transparent prin crearea unor societăți paravan. Oricum, o astfel de practică nu este neapărat una transparentă și poate ridica semne de întrebare cu privire la sursa banilor și motivul donației. TRADE SPHERE BROKERS, EUPHORICH WORLD, ISC ESTATE sunt câteva din aceste SRL-uri.

• În cazul firmelor cu venituri foarte mici sau active aproape inexistente care au împrumutat sau au donat la partid se observă două tipologii: 1 – pare că firmele au primit un împrumut (au datorie în situația fiscală din 2024) și 2 – datele din situația financiară nu explică cum putea direcționa firma respectivă 1,6 milioane sau mai puțin. Astfel de practici ridică semne de întrebare: de ce ar dona sau împrumuta mulți bani o firmă care de-abia supraviețuiește, dacă nu așteaptă ceva în schimb?

Patronul NUBA a împrumutat PSD

La capitolul persoane juridice există mai multe rețele de finanțatori care au donat prin mai multe firme, dar și privat. În unele cazuri se ridică întrebarea dacă nu a fost depășit pragul prevăzut de lege, care nu permite unei persoane care este asociat/acționar să direcționeze bani fără a ține cont de o limită. Câteva exemple:

• Jean Sasu (co-proprietar NUBA, asociat la mai multe firme) a împrumutat PSD ca persoană fizică și prin firme cu 3,7 milioane, la care se adaugă un împrumut al unei firme deținute de soția sa, Ana Maria Sasu, de 1,6 milioane de lei. Unele din firmele prin care a finanțat partidul sunt înființate cu puțin timp înainte de data împrumutului și au venituri limitate, cu siguranță mai mici decât împrumuturile – EUPHORICH WORLD, ISC ESTATE, Youth Essentials, Trade Sphere Brokers. În plus, TRADE SPHERE BROKERS deținută de Laura Niculae, care se ocupă de organizarea de evenimente la NUBA, a finanțat PSD cu 1,6 milioane de lei.

• Alexandru și Ana Maria Besciu au împrumutat PSD prin BAV IT BUSINESS CONSULTING, respectiv Youth Essentials (pe care le dețin separat), cu 3,2 milioane de lei. Numele acestora sunt menționate în legătură cu familia Sasu.

• Un alt caz este cel familiei Moise (Elena Moise/Sebastian Moise/Ionela Dicu), care au împrumutat PSD atât personal, cât și prin firme (Redpoint Management Solutions, Elite Architectural Design).

• Tot la PSD a împrumutat bani Vali Porojan (650.000 lei), administratoarea Fabricii de Zahăr Luduș, care fusese acționară până în 2020 la firma TRANSILVANIA JUU TAKU GROUP, care a a împrumutat la rândul său partidul cu 1,6 milioane de lei.

• Mai multe firme (CEMART INVEST, CEMROM și ELSID) deținute de Mihai Tufan sau Emilia și Mihai Anastasescu, oameni de afaceri care conduc companii cu venituri semnificative, au donat către PSD.

• Mai multe persoane (Rotaru Daniela, Marcu Mirel Alexandru, Rotaru Mihai Leonard) din conducerea Rotary Construcții, o firmă importantă din domeniu, au împrumutat partidul cu câte 600.000 de lei.

• Mai multe persoane din Constanța, din jurul Grupului Polaris (Maria Lățea, Târşoagă Ionuţ Nicolae), au donat către PSD.

• Au împrumutat PSD și persoane care au legături economice cu Mihai Cristian Ciolacu, care este, conform presei, nepotul fostului premier Marcel Ciolacu. Este vorba despre Sandu Adriana Denisa/Solar Energy și EVOFARM LOGISTIC.

În cazul PNL, au existat diverse împrumuturi între membri de partid, unul dintre cei mai activi finanțatori fiind Cristian Bușoi sau Rareș Bogdan.

În cazul PUSL, majoritatea finanțatorilor sunt conectați cu Dan Voiculescu, familia acestuia sau firme din portofoliul său.

Unele dintre aceste firme sau alte societăți deținute de persoane care apar în această listă primesc la rândul lor bani de la partide, în timpul campaniei sau din subvenții. Așadar, poate fi vorba și de un sistem în care banii se învârt între diverse entități, se arată în raport.

Banii pentru partide scapă de sub control

Conform legii, AEP nu este mandatată să verifice din oficiu sursa banilor, ci doar să controleze tranzacțiile și legalitatea acestora.

Instituția poate declanșa investigații mai detaliate dacă identifică posibile nereguli. Există anumite controale care se fac de către bănci și de către ONPCSB, dar și verificări ce se fac de către ANI cu privire la declarațiile depuse de candidați, aleși sau funcționari. Dar dacă o persoană sau o entitate introduc bani obținuți ilicit în acest circuit, verificările extinse sunt mai degrabă o excepție, menționează raportul.

EFOR a publicat în 2021 și 2024 rapoarte în care arată că există finanțatori sau candidați care nu ar fi putut justifica banii transferați la partid sau în campanie conform datelor existente în declarațiile de avere. Deși au fost trimise la ANI și la AEP, nu au existat urmări, menționează sursa citată.

Decizia CCR din 29 mai 2025 legată de declarațiile de avere și interese reprezintă o provocare majoră pentru transparență. În aceste condiții, EFOR apreciază că este probabil ultimul an în care mai poate face o astfel de analiză, întrucât declarațiile nu vor mai fi făcute publice.