Rod al unei relații princiare repede destrămate, sensibilul Mihai și-a petrecut primii ani de viață în compania mamei, a bunicilor paterni și a rudelor din familia regală a Greciei. Prezența tatălui a fost sporadică, discretă, protocolară, pentru ca în 1925 (când Carol a fugit să-și trăiască fanteziile cu Elena Lupescu) să se estompeze complet. Responsabilitatea tronului României avea să fie așezată, în 1927 (când moare regele Ferdinand, bunicul lui Mihai) pe umerii unui copil de șase ani ezitant și mămos. Micul principe a depus jurământul ca rege în Parlament, fiind tutelat de o Regență alcătuită din principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan.
Întoarcerea tatălui risipitor
Revenit în țară după cinci ani de dezmăț prin marile orașe ale lumii, Carol avea să-și detroneze propriul fiu (8 iunie 1930), oferindu-i drept consolare titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, titulatură pe care Mihai a purtat-o până la 6 septembrie 1940 (când a devenit rege pentru a doua oară). Încurcate potecile monarhiei românești, nu? Dar să ne întoarcem la biografia necosmetizată a lui Mihai. Și-a început studiile în particular cu dascălul Nicolae Saxu, inspector general școlar, apoi, când tatăl a devenit tot mai interesat de soarta fiului, Mihai s-a pomenit răsfățat într-un mod extraordinar. Depun mărturie cercetătorii Arhivelor Naționale ale României: „În 1932, regele Carol al II-lea a hotărât înființarea unei clase speciale cu elevi de la mai multe licee, care proveneau din zone geografice și medii sociale diferite. Această școală va funcționa ca o clasă paralelă a Colegiului Național Sf. Sava, sub directa conducere a ministrului Instrucțiunii. Ea va fi cunoscută sub numele de Clasa Marelui Voievod Mihai, Clasa Palatină sau Școala Palatină”. Mai mult, acordând atenție pasiunii fiului său pentru motoare și mașini, Carol a înființat, la Palatul Regal, un atelier de mecanică.
Furier șef de clasă
A fost Mihai un elev bun, silitor? Din nou „cercetașii” prețioaselor noastre Arhive: „În vara anului 1936, Mihai a terminat școala gimnazială cu media 8,92 și a susținut examenul de capacitate. A obținut media 9,20: matematică – 9, limba română – 9, franceză – 10, istorie – 8, geografie – 10. În 1940, Marele Voievod Mihai a susținut examenul de bacalaureat cu o comisie prezidată de ministrul Educației Naționale, Petre Andrei. Media obținută la examenul de bacalaureat a fost de 9,50”. Dar ca ostaș s-a remarcat? „În privința instruirii militare, Marele Voievod Mihai a fost înscris la Liceul Militar «Nicolae Filipescu» de la Mânăstirea Dealu, prin Ordinul de zi nr. 334/22 octombrie 1930, apoi, în 1931, la Liceul aeronautic din Mediaș, în cadrul căruia a fost înălțat la gradul de fruntaș și a primit distincția de Furier șef de clasă. De asemenea, a devenit fruntaș al Batalionului 2 Vânători de Munte, iar în 1932 a fost ridicat la gradul de caporal. La 25 octombrie 1937, în prezența regelui Carol al II-lea, Marele Voievod Mihai a primit gradul de sublocotenent în cadrul Batalionului I Vânători de Munte”.
Monarh, de formă
Ținând cont de această avalanșă de avansări și grade, Mihai trebuie să fi fost un ostaș pe cinste. Altfel nu se explică gestul generalului Ion Antonescu, care la 10 mai 1941 semnează decretul nr. 1354 prin care Mihai devenea cel mai tânăr mareșal al armatei române. Cu un militar filogerman în fruntea țării (Carol al II-lea abdicase din nou în 6 septembrie 1940, de data aceasta definitv) – și l-am numit aici pe Ion Antonescu – Mihai a depus jurământul ca rege și și-a început cea de-a doua domnie. Președinte al Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu a proclamat Statul legionar în 14 septembrie 1940 și a dispus intrarea României în război împotriva URSS, alături de Germania nazistă, în noaptea de 21-22 iunie 1941, regele Mihai nefiind nici măcar informat (deși nu mai era de mult un rege-copil). Asta ca să ne dăm seama cine conducea de fapt destinul românilor…
Citește pe Antena3.ro
O româncă din Italia a văzut un anunţ de angajare pe reţelele sociale și s-a dus la interviu. A urmat un coșmar care a durat o lună
Două avioane sovietice, cadou
Soarta avea să se răsucească însă, Mihai neiertând niciodată comportamentul lui Antonescu față de propriul rege. Se spune că generalul îl trata ca pe un copil răsfățat, incapabil să conducă o țară precum România. „Prin actul de la 23 august 1944 – mai arătau cercetătorii citați anterior -, regele Mihai alătură România aliaților tradiționali și determină scurtarea războiului cu șase luni. Acesta a ordonat arestarea mareșalului Ion Antonescu și a retras România din alianța cu Hitler. Președintele SUA, Harry Truman, l-a decorat pe regele Mihai cu ordinul Legiunea de Merit în grad de Mare Comandor pentru serviciile aduse cauzei aliate, iar la 6 iulie 1945 a fost decorat de sovietici cu Ordinul Victoria și i s-au oferit două avioane din partea armatei sovietice”.
Sânge în Piața Palatului
Curtoazia rușilor era, și ea, tot de formă. La 6 martie 1945, regele Mihai a fost constrâns să recunoască guvernul comunist condus de Petru Groza. Prin memorii adresate Marii Britanii și SUA, tânărul monarh a atras atenția asupra iminentei instaurări a puterii sovietice în România, demersuri rămase fără răspuns. La 21 august 1945, după ce regele a cerut demisia premierului Petru Groza, a declanșat greva regală până la 7 ianuarie 1946. În tot acest interval, regele a refuzat să semneze actele guvernului și să-i primească în audiență pe miniștri. De ziua numelui regelui, în 8 noiembrie 1945, tinerii liberali și țărăniști au organizat în Piața Palatului o manifestație în sprijinul regelui Mihai. Această manifestație a fost înăbușită în sânge și mulți tineri au fost uciși, iar alții arestați.
Logodna (în pripă), abdicarea (forțată), exilul
„După alegerile din 19 noiembrie 1946, fraudate de comuniști, puterea a fost acaparată complet de aceștia. Fără sprijin extern – evidențiau cercetătorii Arhivelor Naționale -, regele a fost nevoit să recunoască rezultatul alegerilor și a deschis lucrările Parlamentului printr-un Mesaj al Tronului, la 1 decembrie 1946, procedând constituțional. În noiembrie 1947, regele Mihai și regina-mamă Elena au participat la nunta principesei Elisabeta a Angliei, viitoarea regină Elisabeta a II-a, cu prințul Philip al Greciei. La Londra a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma și s-a logodit cu aceasta pe 6 decembrie 1947”. De aici înainte, lucrurile aveau să se precipite. La 30 decembrie 1947, regele Mihai a fost forțat să semneze actul de abdicare, iar la 3 ianuarie 1948 a luat calea exilului, împreună cu mama sa, plecând cu trenul din gara Sinaia. Printr-o Decizie a Consiliului de Miniștri din 22 mai 1948, s-a retras naționalitatea română regelui Mihai, reginei-mamă Elena, principeselor Elisabeta și Ileana, principelui Nicolae. Printr-o altă Decizie din 18 iunie 1948, bunurile regelui Mihai și ale membrilor familiei regale au intrat în proprietatea statului.
1.000.000 de români, în gura regelui
Pe 10 iunie 1948, regele Mihai s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma. Nunta a avut loc la Atena, în Grecia. Principesa fiind catolică și cum regele Mihai a refuzat să-și boteze urmașii în religia catolică, Papa Pius al XII-lea nu și-a dat consimțământul pentru căsătorie. Din acest motiv, părinții principesei Ana nu au putut participa la nuntă. După mai multe peregrinări, regele Mihai s-a stabilit la Versoix, în Elveția. A avut cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. Exilul regelui nu s-a încheiat însă nici după revoluția din 1989, regimul de la București (instrumentat dinspre Moscova) împiedicându-i vizitele în România. În 1992 a reușit să revină în țară, unde a petrecut Paștele la Putna, iar la București a vorbit în fața unei mulțimi de peste un milion de oameni. În 1994 este împiedicat din nou să intre în România. În 1997, regele Mihai și-a reprimit cetățenia română și dreptul de a reveni în țară.
Adio, legea salică
Ușor-ușor, după un deceniu de respingeri și frustrări, Mihai a revenit la sânul țării pe care fusese obligat s-o părăsească odată cu instalarea comunismului. În 2001 i-a fost retrocedat Castelul de la Săvârșin și dreptul de folosință pentru Palatul Elisabeta. În 2007 s-a realizat retrocedarea efectivă a Castelului Peleș, care adăpostește în continuare Muzeul Național Peleș. Castelul Pelișor este folosit de Familia Regală, iar Castelul Foișor este destinat protocolului de stat, pentru vizitele înalților oaspeți. Regele Mihai a militat pentru integrarea României în UE și NATO, în cadrul unor vizite diplomatice întreprinse în Europa, SUA și Canada. În decembrie 2007, la 60 de ani de la abdicarea forțată, regele Mihai a schimbat statutul Casei Regale prin renunțarea la legea salică, lege care interzicea accesul la tron al femeilor. Astfel, fata cea mare a regelui, principesa Margareta, a devenit succesorul dinastic și implicit, după moartea regelui, Șef al Casei Regale a României și Custode al Coroanei României”.
Împreună cu Ana, la Curtea de Argeș
În 25 octombrie 2011, chiar de ziua sa, regele Mihai a susținut un discurs în Parlamentul României, după 60 de ani. Regele a încheiat acest discurs cu o frază memorabilă: „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”. Cinci ani mai târziu, regele Mihai s-a retras din viața publică și a desemnat-o pe fiica sa, principesa Margareta, să-l reprezinte în acțiunile publice. La 1 august 2016 a murit regina Ana și a fost înmormântată la Curtea de Argeș, în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, în 13 august. În 5 decembrie 2017 avea să moară, la reședința sa din Aubonne (Elveția), și regele Mihai, un rege fin, fragil și elegant ca un vas de porțelan. A fost înmormântat alături de soția sa, la Curtea de Argeș, în 16 decembrie 2017.
104 ani se vor împlini în 25 octombrie 2025 de la nașterea regelui Mihai.
„Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”, Regele Mihai
Copilul Mihai a fost botezat în rit ortodox în 22 ianuarie 1922, în Sala Tronului din Palatul Regal.
Prin actul de la 23 august 1944, regele Mihai alătură România aliaților tradiționali și determină scurtarea războiului cu șase luni.
1997 este anul în care regele Mihai și-a reprimit cetățenia română și dreptul de a reveni în țară.
Sursa foto: Arhivele Naționale ale României
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
