Vineri, 22 August 2025, ora 22:28
37 citiri
Procesul de deșertificare din Sudul României/ FOTO Pixabay
Mii de hectare din sudul Olteniei și din Dobrogea sunt astăzi considerate terenuri cu risc ridicat de deșertificare, iar specialiștii avertizează că, fără investiții în reîmpăduriri, irigații și schimbarea modului de utilizare a terenurilor, fenomenul va continua să se extindă.
Din cauza schimbărilor climatice, verile devin tot mai lungi și mai fierbinți, iar cantitatea de precipitații scade, ceea ce usucă solul și îl face vulnerabil la eroziune eoliană (n.r. luată de vânt).
Pe lângă schimbările climatice, și factorii umani au un rol major, întrucât sistemele de irigații construite în perioada comunistă au fost abandonate în mare parte, pădurile care protejau câmpurile au fost defrișate, iar practicile agricole intensive au epuizat resursele solului.
Referitor la soluțiile pe care le-a identificat pentru rezolvarea problemei deșertificării din sudul României, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat într-un interviu pentru Ziare.com că principalul obiectiv este reprezentat de împădurire.
„În primul rând, trebuie un program național de împăduriri. Programul demarat prin PNRR, deși a început mai dificil, a prins o anumită viteză spre final. Ministerul Mediului nu a reușit să acceseze toți banii pentru că inițial era prevăzută plantarea a 56.000 de hectare; în acest moment Comisia ne-a aprobat 18.000 de hectare din acești 56.000. Noi dorim să continuăm cu un plan național de împăduriri anul viitor, gestionat inclusiv prin AFM, pentru a contracara procesul de deșertificare din sudul României”, a explicat Buzoianu.
Apartamente de vanzare Pipera, Canton 71
România are un procent de peste 3 ori mai mic de păduri sub strictă protecție, față de recomandarea Uniunii Europene
În momentul de față, în România, aproximativ 3% din păduri se află sub strictă protecție. Obiectivul european este de a ajunge la 10%. Ministra Buzoianu a declarat că intenția ei nu e să protejeze pădurile în funcție de acest procent.
„Da, 10% este o recomandare de la nivel european. Noi, însă, trebuie să protejăm pădurile nu strict în funcție de un procent, ci în funcție de ariile care sunt cele mai importante pentru biodiversitatea din România. Astăzi, la Ministerul Mediului se derulează proiectul pentru zone de protecție strictă, finanțat prin PNRR.
Banii există, analiza este în curs, iar pe masă vor veni propuneri pentru peste 2 milioane de hectare care să fie incluse în zona de protecție strictă. Trebuie să analizăm foarte bine, pentru că introducerea peste noapte a celor 2 milioane de hectare poate destabiliza comunitățile locale. Scopul nu este să avem milioane de hectare puse doar pe hârtie în protecție strictă; scopul este să protejăm cu adevărat ariile care merită să rămână neatinse pentru generațiile viitoare”, a relatat aceasta.
Întrebată cu ce ar putea fi destabilizate comunitățile de adăugarea celor 2 milioane de hectare, Diana Buzoianu a declarat că legislația are nevoie de actualizări.
„În primul rând, problema pe care am identificat-o la Minister este că, în legislație, nu există o definiție suficient de clară a ceea ce înseamnă „zonă de protecție strictă”. Din cauză că nu avem această definiție clară, nu știm exact ce măsuri, ce limitări și ce restricții s-ar aplica în respectivele zone. Lucrăm în paralel pentru a îndeplini jalonul din PNRR, care prevede că, până la finalul anului, trebuie să aprobăm zonele de protecție strictă. Putem să aprobăm o parte dintre ele, dar degeaba le aprobăm dacă nu avem și o reglementare clară care să stabilească măsurile exacte și limitările aplicabile.
Prin urmare, lucrăm în paralel la reglementare, la definirea clară a zonelor de protecție strictă, la limitele impuse de acest statut, însă abia apoi vom veni cu aprobarea efectivă a zonelor, fiecare având fișe cu măsurile propuse pentru conservare și protecția biodiversității”, a mai declarat aceasta.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
